La Fălticeni, mereu cu Irimescu (galerie foto)

Sâmbătă, 25 februarie, la Fălticeni, au avut loc manifestările prilejuite de împlinirea a 109 ani de la naşterea Maestrului Ion Irimescu. În biserica de la Oprişeni, unde pictura este realizată de Maestru în anii studenţiei, a avut loc o slujbă religioasă oficiată de preotul paroh al Bisericii „Sfinţii Voievozi” Oprişeni, Camil Dăscălaşu.
Preotul Camil Dascălaşu a precizat, la sfârşitul serviciului religios, că această biserică este o ctitorie a lui Ion Irimescu, pentru că fratele, mama, tatăl, maestrul împreună cu soţia îşi dorm somnul de veci în cimitirul bisericii, „la care, dintr-o diversificare a vieţii, pentru că nu făcuse nicodată pictură, în anii studenţiei s-a angajat să picteze biserica din Oprişeni. Dumnezeu ne-a binecuvântat, ajutaţi fiind de credincioşii din parohie, Primăria Fălticeni şi Consiliul Judeţean ca anul acesta să avem pictura maestrului curăţată, resturată, conservată. De 80 de ani, de când a fost realizată nu a fost făcută nici o lucrare pentru conservarea picturii, vitregită din cauza fumului de la sobele cu lemne”, a spus preotul Dăscălaşu.

Ion Irimescu un fruntaş al oamenilor de seamă din zonă

Ca şi anul trecut, la slujba de pomenire a celebrului artist au participat oficialităţile locale şi judeţene, artişti plastici, scriitori, câţiva apropiaţi ai Maestrului şi cei care au organizat evenimentul, familia directorului Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, Gheorghe Dăscălescu. Răspunsurile la Sfânta liturghie şi cântarea „Veşnica pomenire” au fost făcute de maica stareţă a Mănăstirii Voroneţ stavrofora Irina Pântescu şi maica Gabriela Platon de la aceeaşi mănăstire.

Pentru că a lipsit din binecuvântate pricini, Înalt Prea Sfinţitul Pimen, prieten foarte bun al maestrului şi sfătuitor al acestuia, a trimis un cuvânt la împlinierea a 109 ani de la nşaterea maestrului Ion Irimescu, în care a spus că este o datorie sfântă cinstirea înaintaşilor, a oamnilor de seamă care au contribuit la progresul economic şi mai ales cultural şi spiritual.

„Maestrul Ion Irimescu este unul dintre fruntaşii acestor oameni de seamă. Nu numai a zonei noastre ci a întregii ţări, a neamului nostru românesc creştin – ortodox. Operele sale de artă au fost realizate cu măestrie, permanent călăuzită de credinţa ortodoxă în care s-a născut şi a trăit. Creaţiile maestrului constând în mare parte în chipuri umane sculptate sau pictate, privindu-le, ne fac să simţim demnitatea omului”, a spus I.P.S. Pimen în cuvântul adresat celor prezenţi la manifestările de la Fălticeni. După slujba parastasului, cei prezenţi s-au recules la mormântul Maestrului din Cimitirul Oprişeni. Maestrul Ion Irimescu a încetat din viaţă în noaptea de 27 spre 28 octombrie 2005, în locuinţa sa din Fălticeni, la vârsta de 102 ani.

Prima vizită la Muzeul de Artă Ion Irimescu după renovare

Manifestările, organizate la Fălticeni sub genericul “La Fălticeni, mereu cu Irimescu”, au continuat cu vizitarea unor spaţii din recent renovatul Muzeu de Artă. Cu această ocazie primarul Vasiel Tofan a făcut cunoscut că lucrările sunt finalizate în proporţie de 99 %, muzeul este deja încălzit pentru crearea climatului corespunzător, în perioada următoare urmând vor fi finalizate ultimele lucrări, cum ar fi montarea liftului pentru persoane cu dizabilităţi, montarea sistemului de supraveghere video şi acoperirea cu un nou strat de lac protector a parchetului şi a scării monumentale din muzeu. Termenul pentru recepţia lucrărilor, este mijlocul lunii mai, muzeu urmând a fi deschis pentru public pe data de 15 august.

Prieteni ai maestrului prezenţi la Fălticeni

În sala de festivităţi „Pictor Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, în faţa sutelor de spectatori, scriitorii Grigore Ilisei şi Doina Cernica, stavrofora Irina Pântescu, dr. Ioan Ieţcu şi Gheorghe Dăscălescu, directorul Muzeului de Artă din Fălticeni, au fost cei care i-au reintrodus pe cei prezenţi în atmosfera irimesciană. Deşi au fost lipsiţi de prezenţa fizică a „patriarhului sculpăturii româneşti”, spiritul său înalt a încununat această zi care îi uneşte pe fălticeneni, suceveni şi ieşeni şi îi atrage constant spre constelaţia artelor.

„Prin el a străbătut până la noi filonul de aur al frumuseţii artisitice, sevele unor secole de speranţă, de echilibru, de armonie, de sfinţenie care nu trebuie lăsate să se piardă în indiferenţa cotidiană. Artistul şi-a făcut datoria, şi-a înmulţit talantul, trasând pentru posteritate un drum inconfundabil, eliberat de banalitate. Rămâne ca şi noi să-l cinstim cum se cuvine, înobilând cu apera sa oraşul Fălticeni unde s-a retras în amurgul vieţii. Suntem siguri că astăzi, maestrul se bucură de acolo de sus că operele sale se vor odihni într-un lăcaş adecvat, îndeplinind unul din cele două deziderate lăsate prin testament, restaurarea Muzeului de Artă, şi înfiinţarea Centrului Cultural Naţional de Creaţie «Ion Irimescu»”, a spus directorul muzeului, Gheorghe Dăscălescu.

„O cronică a şederilor la Fălticeni, a Maestrului Ion Irimescu”

Scriitorul Grigore Ilisei i-a condus pe cei prezenţi în universul Irimescian, spunându-le celor prezenţi că abia aşteaptă redeschiderea muzeului, atunci când „fiecare operă de artă intră în dialog cu cel care o priveşte, încărcată de lecturile pe care le-a avut, de cultura sa generală, de modul cum înţelege arta. Esenţial pentru artisit este dialogul care se realizează cu privitorul operei lui”.

Tot scriitorul Grigore Ilisei a spus câteva cuvinte legate de celebrarea care se petrece de fiecare dată, la afârşitul lui februarie, aproape netulburat, la Muzeul Ion Irimescu dar şi despre ultima carte despre Ion irimescu „Mărturisiri” la care, la rugămintea Rozaliei Motrici – preşedinta Asociaţiei Culturale „Mircea Motrici”, i-a scris prefaţa.

„Am prefaţat această carte dedicată maestrului Ion Irimescu, pe de o parte din iubirea pe care o am pentru Ion Iriemescu iar pe de altă parte din preţuirea pe care o am pentru Mircea Motrici. Este o cronică a şederilor la Fălticeni, a trecerilor pe aici a lui Ion Iirimescu. În momentul în care s-a năpscut proiectul acestui muzeu şi proiectul şederii veşnice în cimitirul de la Oprişeni maestrul Ion Irimescu a venit mult mai des la Fălticeni, pentru a-şi gândi a doua viaţă, a doua existenţă, de după moarte şi aproape de fiecare dată s-a întâlnit cu Mircea Motrici. Este o carte de interviuri şi mărturisiri, în care Mircea Motrici povesteşte diverse aspecte din viaţa maestrului şi a Muzeului de Artă de la Fălticeni – un mediu în care artistul s-a simţit bine, mărturisiri „culese” în timpul interviurilor cu regretatul jurnalist” a spus Grigore Ilisei.

„Mărturisiri”

În cartea „Mărturisiri”, Ion Irimescu este asemănat cu „un ţăran care în fiecare vară, când venea la Fălticeni cu carul încărcat cu roadă, cu 20 – 30 de lucrări pentru a completa muzeul. Atunci când s-a inuagurat muzeul în februarie 1975 au fost 100 de lucrări, nu erau toate în forme definitive şi nu erau toate sculpturi. S-a jertfit atât de mult pentru acest muzeu, încât şi-a vândut după 1990, când nu mai avea posibilităţile pe care le-a avut îniante, când era preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, era un artist respectat, statul dădea ceva bani buni pentru a turna lucrările în forme definitive, mobila de mare preţ şi a turnat în continuare lucrările pentru a duce la capăt proiectul cu muzeul de la Fălticeni.

Cartea este un document, în care sunt surprinse momentele de după 1990 petrecute cu Ion Irimescu, Mircea Motrici fiind corespondentul Radio România Actualităţi şi un comentator fidel al prezenţei lui Ion Irimescu la Fălticeni. În această cartea se regăsesc multe din vorbele de duh, din mărturisirile maestrului, din credinţele lui, iar din acest punct de vedere este o carte „mărturisitoare”, este o carte document.

„Poveşti cu zăpezi trecătoare şi ghiocei nemuritori”

Cartea „Poveşti cu zăpezi trecătoare şi ghiocei nemuritori”, semnată de jurnalista şi scriitoarea Doina Cernica a fost prezentată de muzeografa Gabriela Curtui, aceasta precizând că pe 27 februarie „îl comemorăm aniversându-l pe cel care din nesfârşită dragoste şi generozitate a dăruit prin opera sa şi a trăit povestea vieţii sale legat, nevăzut şi tainic pe pământul acesta Fălticenean, pe care s-a născut şi pe care s-a reîntors definitiv acasă”.

Aşa cum ne-a spus chiar autoarea, „Poveşti cu zăpezi trecătoare şi ghiocei nemuritori”, este „o carte mărţişor, o carte pe care am scris-o cu bucurie şi care a fost realizată cu contribuţia mai multor prieteni. Vreau să vă spun că această carte valorifică două moemnte, unul este legat de lectura cărţii dedicate Cazabanilor de către Eugen Dimitriu iar celălat este o amintire din pargul celei de-a 97 aniversări, legată de trecerea maestrului Ion Iirmescu prin Spitalul Judeţean pentru un set de analize. Eu m-am aflat într-o scurtă vizită la maestru cu artista plastică Ioana Nistor, ocazie cu care a povestit mai multe amintiri despre copilăria sa, amintind că floarea preferată este ghiocelul, pentru că mama îi spunea „tu eşti mărţişorul meu” pentru că se născuse pe 27 februarie. O amintire şi o carte se regăsesc în această poveste, este o poveste spusă de maestru şi scrisă de mine” a spus Doina Cernica.

Tot scriitoarea Doina Cernica a spus că vom vorbi de aniversarea maestrului atâta vreme cât în sala „Pictor Aurel Băeşu” se vor afla oameni care au avut norocul să-l cunoască, oameni care nu-l uită pe omul şi artistul Irimescu. „Această sărbătoare a umplut sala, pentru că fălticenenii sunt mândri de Ion irimescu, dar şi pentru că Primăria, Consiliul Local, Muzeul, se străduiesc să organizeze în fiecare an ceva deosebit pentru 27 februarie” a prcizat Doina Cernica.

Aspecte de la întâlnirile artistului cu medicii şi asistentele din spitalul judeţean

Întâlnirea de la Fălticeni a fost un bun prilej pentru dr. Ioan Ieţcu, medicul curant al maestrului Ion Irimescu de a povesti câteva aspecte de la întâlnirile artistului cu medicii şi asistentele din spitalul judeţean. Despre faptele de milostenie a a lui Ion Irimescu a relatat stareţa Mănăstirii Voroneţ, stavrofora Irina Pântescu.

„Maestrul, când a primit Premiul pentru Excelenţă în Cultura Românească, în valoare de 50.000 dolari, a mers la mănăstirile noi, reînfiinţate după 1990, la Voroneţ, la Humor şi a împărţit o parte din aceşti bani. El care trebuia să-şi vândă din operele sale şi mobila pentru a continua opera venea şi punea o cărămidă la bisiricile şi mănăstirile vitregite în timpul unei ocupaţii străine. Să ştiţi că o lumânare arde tot timupl la Voroneţ şi la Mănăstiorea Humorului pentru maestrul Ion Irimescu. În timpul vieţii maestrul vroia măcar o dată pe an să treacă pe la mănăstire. Îl primeam cu atâta dragsote pentru că era omul care nu stânjenea pe nimeni, era muntele care se cobora la un copoc, la o tufă şi se aplica asupra tututuror. El niciodată nu a pus diferenţă într cine era maestrul Ion Irimescu şi cine eram noi, slujitoarele mănăstrii. Mai mult decât orice a avut simţul şi trăirea lui de român. Nu i-a trebuit să meargă în alte ţări. A suferit aici, a învăţat aici şi a lăsat aici toată opera sa”, a spus stavrofora Irina Pântescu.

Expoziţie de icoane

Tot la sala „Pictor Aurel Băeşu”, a fosti vernisată expoziţia de icoane a pictorului fălticenean Ioan Şoldănescu. Prezentarea artistului a fost făcută de preotul Liviu Mihăilă, cele peste 40 de lucrări din expoziţie, marea majoritate realizate în stil bizantin au fost commentate pentru public de scriitorul Grigore Ilisei. Abslvent al Universităţii de arte plastice pictorul Ioan Şoldănescu s-a remarcat în pictura iconografică înainte de a începe studiile universitare, iar după finalizarea acestora, prima mare lucrare la care a participat a fost picture de la Catedrala Ortodoxă pe Stil Vechi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Fălticeni, o pictură realizată după canoanele tipicului neo-bizantin, într-o tehnică aparte, ce a necesitat multă muncă şi care reflectă dragostea pentru iconografia murală a mănăstirilor din Bucovina. Aşa cum a spus preotul Liviu Mihăilă, ultima biserică la care Ioan Şoldănescu şi-a pus semnătura pe pictură, este „Sf. Nicolae” din Şoldăneşti, unde picture este în tehnica „fresco” şi „este cea mai valoroasă pictură”. Manifestărle de sâmbătă s-au încheiat cu un concert cameral, susţinut de corul „Academica” din Câmpulung Moldovenesc. Evenimentul a fost organizat de Primăria municipiului Fălticeni şi de Muzeul de Artă „Ion Irimescu”.
(Silviu Buculei)