cultura

La Fălticeni, mereu cu Irimescu

Sâmbătă, 25 februarie, la ora 11,00, vor începe la Fălticeni, manifestările prilejuite de împlinirea a 109 ani de la naşterea maestrului Ion Irimescu. În biserica de la Oprişeni, unde pictura este realizată de Maestru în anii studenţiei sale, va avea loc o slujbă religioasă oficiată de preotul paroh al Bisericii „Sfinţii Voievozi” Oprişeni, Camil Dăscălaşu şi de alţi preoţi din protopopiatul Fălticeni.
După slujba parastasului, cei prezenţi se vor reculege la mormântul maestrului din Cimitirul Oprişeni. Maestrul Ion Irimescu a încetat din viaţă în noaptea de 27 spre 28 octombrie 2005, în locuinţa sa din Fălticeni, la vârsta de 102 ani.
Manifestările, organizate la Fălticeni sub genericul “La Fălticeni, mereu cu Irimescu””, vor continua, începând cu ora 13,00 în sala de festivităţi „Pictor Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, unde, după evocarea susţinută de scriitorul Grigore Ilisei şi de muzeograful Gabriela Curtui, va avea loc lansarea cărţii “Poveşti cu zăpezi trecătoare şi ghiocei nemuritori”, semnată de jurnalista şi scriitoarea Doina Cernica. Tot la sala „Pictor Aurel Băeşu”, va fi vernisată expoziţia de icoane a pictorului fălticenean Ioan Şoldănescu, şi va avea loc un concert susţinut de corul “Academica” din Cîmpulung Moldovenesc.

A lăsat în urmă sute de sculpturi şi mii de desene, cele mai multe dintre ele adăpostite la Muzeul de Artă “Ion Irimescu” din Fălticeni
Ion Irimescu (n. 27 februarie 1903, Preuteşti – d. 28 octombrie 2005, Fălticeni) a fost sculptor şi membru al Academiei Române, un artist, care a lăsat în urmă sute de sculpturi şi mii de desene, cele mai multe dintre ele adăpostite la Muzeul “Ion Irimescu” din Fălticeni, deschis în 1975.
După absolvirea şcolii primare din Fălticeni, urmează cursul secundar la Liceul “Nicu Gane” din acelaşi oraş. Între 1924 şi 1928 este student al Şcolii Naţionale de Arte Frumoase din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori de sculptură pe Dimitrie Paciurea şi Oscar Han. În anul 1928, la absolvirea academiei, are loc debutul său la Expoziţia de Pictură şi Sculptură din Bucureşti. În 1930, obţinând o bursă de studii a şcolii române din Fontenay-aux-Roses, pleacă la Paris şi se înscrie la Académie de la Grande Chaumière, unde lucrează sub îndrumarea profesorului Joseph Bernard. În 1932 i se acordă Menţiunea de onoare a Societăţii artiştilor francezi, pentru lucrarea Autoportret, expusă la Salonul de primăvară de la Paris.
Din 1933, anul întoarcerii în România, Ion Irimescu participă la toate expoziţiile organizate, atât în ţară cât şi în străinătate. În 1940 este numit profesor la Academia de Belle Arte din Iaşi, mai târziu (1950) la Cluj, iar din 1966 funcţionează ca profesor de sculptură la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. La sfârşitul vieţii, s-a retras la Fălticeni, locuind chiar în incinta muzeului.
Ion Irimescu a trăit 102 ani şi a fost al doilea artist român (după Cella Delavrancea), căruia Academia Română i-a sărbătorit centenarul în viaţă.(SB)

Se apropie de finalizare lucrările de reabilitare de la Muzeul de Artă “Ion Irimescu” (Galerie foto)

Galeria Oamenilor de Seamă după lucrările de reabilitare (galerie foto)

Muzeul de Artă “Ion Irimescu” şi Galeria Oamenilor de Seamă vor fi redeschide pentru public în a doua parte a acestui an

Cele două muzee au beneficiat în ultimii doi ani de investiţii considerabile în refacerea infrastructurii şi în lucrări de modernizare şi reabilitare. Este vorba, în cazul Galeriei Oamenilor de Seamă, de aproape 9 miliarde de lei vechi, fonduri ale bugetului local. La această dată investiţia este finalizată, urmând ca bugetul local să suporte în următoarele luni cheltuielile pentru achiziţionarea mobilierului pentru expunerea fondului muzeal.
În stadiu avansat se află şi lucrările din cadrul proiectului “Repararea, reabilitarea şi modernizarea obiectivului de patrimoniu Muzeul de Artă Ion Irimescu”, proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Mai multe date despre această investiţie, finanţată cu fonduri europene, puteţi afla de pe siteul proiectului, la adresa web http://www.falticeni.ro/irimescu/por_irimescu.html
Ambele muzee vor fi redeschise pentru vizitatori în partea a doua a acestui an, după amplasarea exponatelor şi după stabilizarea microclimatului impus de normele de conservare şi restaurare a bunurilor culturale.

Fălticeneni … pe urmele marelui Birlic

Marele actor de comedie Grigore Vasiliu Birlic a fost comemorat în această dimineaţă la Bucureşti, la 42 de ani de la moartea sa. La slujba de pomenire din Cimitirul Belu au fost prezenţi membri ai Asociaţiei Fălticeni Cultural şi un grup de elevi de la cele trei colegii din Fălticeni, componenţi ai recent înfiinţatei trupe de teatru “Birlic”. Tinerii sunt prezenţi la Bucureşti în cadrul excursiei culturale “Pe urmele lui Birlic”, organizată de Asociaţia Fălticeni Cultural. Pe lângă vizitarea Muzeului Ţăranului Român, a Palatului Parlamentului, a Catedralei Patriarhale şi a Palatului Cercului Militar Naţional Bucureşti, fălticenenii au prezentat aseară, pe scena Teatrului Nottara, spectacolul “Al cincilea anotimp”, acelaşi spectacol urmând a fi jucat şi în această seară la Cercul Militar Naţional. Miercuri, la întoarcerea spre casă, spectacolul va fi prezentat şi pe scena Casei de Cultură din Panciu.

Teatrul – o artă ce nu poate fi înţeleasă

O dată demult…da cam aşa încep toate basmele, dar povestea aceasta nu e chiar un basm…e mai mult de atât, e ceva real ce ni s-a întâmplat nouă, unor puşti, şi a lăsat o amprentă în sufletele noastre, care ne-a schimbat viaţa, mai mult sau mai puţin, în funcţie de intensitatea sentimentelor, dorinţelor şi viselor fiecăruia. Scriu aceste rânduri şi le dedic tuturor celor care iubesc frumosul şi mai ales TEATRUL. Acum să trec la subiect şi să încerc să rezum frumoasa experienţă trăită de noi, micii “actori ai viitorului”, dacă pot spune aşa. Cine suntem noi? Toate la timpul lor. Acum o să mă întorc puţin în trecut şi o să las amintirile să mă copleşească, ca să vă pot reda câteva “cadre” care vă vor arăta cum ne-am cunoscut, cum am luat fiinţă şi ce a reuşit să ne ţină strâns “legaţi” până în prezent.
Acum un an eram simpli elevi, care abia au intrat la liceu şi încercau să se acomodeze cu noul mediu şi să înţeleagă tainele lui, dacă există aşa ceva. Eu una sunt sigură că există. Eram “bobocii liceului” cum ne spuneau cei mari şi ne străduiam din greu să facem faţa noii lumi în care abia aterizasem. Aşa că într-o zi, după ce abia am început să ne cunoaştem între noi, un professor şi anume domnul Ioan Caulea, a venit cu ideea să facem o piesă de teatru, deoarece în decursul timpului a observat că suntem dezgheţaţi şi că am avea şi ceva talent actoricesc, dar care trebuie lucrat pentru că altfel se pierde şi e păcat, spunea el. De fapt lucrurile nu stau chiar aşa. Eu abia mă transferasem în această clasă, care trebuie menţionat este o clasă de matematică-informatică. Deci am minţit puţin. Eu eram cea care se acomoda cu noii colegi, deoarece eram undeva prin al doilea semestru de şcoală. Cert este că ei deja aveau piesa aceasta pusă în mişcare. Le lipsea un personaj, şi m-au ales pe mine. Mi s-a oferit un rol şi l-am acceptat, fără să ştiu unde poate duce totul, dar am acceptat pentru că mereu mi-am dorit să joc teatru. Apropo, piesa se numeşte “Profesoara de maniere” şi este scrisă de Aura Constantin. Acum să revin. Eram un grup de 7 elevi care lucram cum puteam noi mai bine, fără să avem nici cea mai mică idee despre aceste lucruri. Teatrul e o artă, şi nu oricine este capabil să o înţeleagă, dar majoritatea o practicăm fără să ne dăm seama. Asta făceam şi noi. Jucam din plăcere, şi ne gândeam că atâta timp cât nouă ne place, tuturor o să le placă. Nu eram şi nu suntem perfecţi , dar măcar avem curajul şi pasiunea de care are nevoie orice artist , deşi se pare că asta nu era deajuns. Toate bune şi frumoase, până când într-o zi, domnul profesor s-a gândit să ne facă o surpriză. Telefoanele au sunat şi toţi eram anunţaţi: în jumătate de oră la şcoală, repetiţie, este important, nimeni să nu lipsească. Cu toţii eram curioşi şi am mers într-un suflet la şcoală. Acolo domnul Caulea ne-a prezentat o tânără domnişoară, studentă în anul trei la Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi. Aceasta era o fostă elevă a domnului profesor, pe nume Cristina Bacal, care avea să ne fie viitoarea profă de teatru şi să ne schimbe viaţa radical, fără ca măcar unul din noi să-şi dea seama. Nu pot uita nici acum expresiile noastre…eram speriaţi, confuzi şi totuşi în ochi ni se citea o urmă de bucurie imensă, care nu era pregătită să iasă la suprafaţă. Ik (pentru că aşa îi spunem noi acum profei) era o fetişcană aş putea spune, de cam 1.65, bruneta dar avea nişte ochi care te hipnotizau instantaneu. Pot spune că ochii aceia au băgat frica în noi. Era distantă şi serioasă, ca o adevărată profesionistă. Nu schiţa nici un zâmbet, iar vocea ei era dură şi caldă în acelaşi timp, paradoxal nu? Am jucat piesa odată, pentru a vedea şi ea despre ce este vorba. După ce am terminat, ea ne-a spus că mai avem mult de muncit, că avem talent, dar nu e suficient, şi s-a oferit să ne ajute, dacă şi noi eram de acord. Logic, că am fost. Şi aşa încetul cu încetul am cunoscut-o mai bine pe Ik, care s-a dovedit a fi mai mult de cât o profesoară pentru noi. Este o prietenă excepţională şi o soră mai mare de care aveam nevoie cu toţii. Deşi o respectăm şi o iubim, pentru noi ea nu este profa de teatru ci doar Ik, fata care ne-a schimbat vieţile şi ne-a făcut să iubim teatrul cu sufletul şi nu cu mintea, cu toată fiinţa noastră. Apoi lucrurile au devenit şi mai intense. Lucram mai mult şi cu mai multă pasiune şi dăruire. Repetiţiile erau pline de suspans, tensiune, discuţii contradictorii dar şi de noutate, bucurie, plăcere pentru că Ik mereu venea cu ceva nou şi interesant. Aşa că încetul cu încetul s-a format o mică familie, care se bucura din plin de clipele petrecute împreună. Au apărut şi festivalurile, concursurile care ne-au făcut să fim şi mai uniţi şi să muncim şi mai mult. Primul festival a fost la Suceava, unde unii dintre noi au participat şi la secţiunea monolog. Dar staţi aşa..nu am menţionat cum ne numim. Off, ce adormită sunt, m-a cam luat valul. Eu mă numesc Agrigoroaie Magdalena (Ena), iar colegii mei sunt Hriţcu Valentin, Ciobanu Codruţa, Ciot Lavinia, Belciug Antonia, Ciubotaru Marian şi Toma Oana. Micii protagonişti ai piesei “Profesoara de maniere”. Aşadar Antonia, Valentin, Codruţa şi cu mine am participat şi la secţiunea monolog, unde colega noastră Codruţa a luat locul al II-lea. Am fost foarte bucuroşi pentru ea şi îi ţinem pumnii, pentru că dacă unul din noi câştigă, toţi câştigăm. A, şi era să uit, şi cu trupa am câştigat premiul special al juriului. Dar nu numai asta contează. Pentru noi important a fost faptul că am urcat pe scenă şi am dat tot ce aveam mai bun din noi, iar publicul ne-a apreciat şi ne-a aplaudat. O senzaţie plăcută cu care nu te obişnuieşti niciodată, sau cine ştie, vom mai vedea. Acolo la Suceava am mai cunoscut un tânăr student, actor la Bucureşti, pe nume Dan Clucinschi . Ne-am împrietenit şi ţinem legătura şi acum. Ne dă sfaturi şi ne vedem de câte ori avem ocazia. Mulţumim Dan. Apoi lucrurile aveau să meargă din ce în ce mai bine. Am participart la un alt festival la Gura Humorului , unde am luat menţiune, iar eu am luat premiul pentru cel mai bun rol feminin. Cert este ca oriunde mergeam, ne făceam noi prieteni şi ne distrăm de minune. Abia atunci ni se răsplătea toată munca depusă. Prin simplele aprecieri ale celor care ne vedeau şi erau alături de noi. Pe lângă toată munca, aveam parte şi de multe ieşiri, care ne apropiau şi mai mult, însă asta rămâne pentru noi. Ik ne-a învăţat să fim o familie şi să ne bucurăm de tot ceea ce realizăm împreună şi asta am făcut. Nu pot să vă povestesc toate aventurile noastre pentru că sunt multe şi ar trebui să scriu o carte, dar pot să vă asigur, că nimic din ce-am făcut împreună n-a fost întâmplător şi că totul a rămas în sufletele noastre.
Apoi s-a dat marea veste în oraş că se organizează un festival aici la noi, numit “Festivalul de Teatru Grigore Vasiliu Birlic” unde doamna Draga Olteanu Matei avea să fie preşedinta juriului, iar alături de ea aveau să mai fie actori precum Eusebiu Ştefănescu, Carmen Trocan, Catrinel Dumitrescu şi alţii. Ne-am înscris şi am jucat , unde , la secţiunea monolog Valentin a luat locul I , eu locul al II-lea iar Codruţa şi întreaga trupă menţiune. Ceea ce este mai important este că am avut ocazia să petrecem trei zile alături de marii actori şi să învăţăm de la ei, lucruri pe care poate nici nu le visam. Asta a fost cu adevărat important. Dar toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără ajutorul Părintelui Mihăilă, care este preşedintele Asociaţiei Fălticeni Cultural şi care a făcut toate aceste lucruri posibile, pentru că trebuie spus că el a organizat acest festival şi ne-a oferit această posibilitate unică.
În primăvară a urmat a doua etapă a festivalului, unde au fost trupe din toate colţurile ţării, Suceava, Botoşani, Panciu, Bucureşti, Roman şi altele. De data aceasta competiţia a fost şi mai strânsă, dar asta nu i-a împiedicat pe colegii mei Valentin şi Codruţa să participe cu piesa “Nervi” de Ion Băeşu , luând menţiune, iar Valentin a luat din nou locul I la sectiuna monolog şi Codruta locul al II-lea. Felicitări amândurora şi vă ţinem pumnii în continuare. Au urmat din nou câteva zile de vis, alături de marii artişti care ne învăţau mereu câte ceva nou. Ce aş mai putea spune? Da, aş mai avea ceva de spus. Cu ajutorul părintelui am dat o reprezentaţie cu “Profesoara de maniere” după care am făcut o preselecţie pentru cei care vor să facă teatru, pentru că ştiam că în oraşul acesta mic, exista talente care aşteaptă să fie descoperite, şi de ce nu? Merită să ne mândrim şi noi. Aşadar acum suntem 40 de elevi de la toate liceele din oraş care alcătuim trupa “Birlic”, deoarece aşa se numeşte oficial asociaţia din care facem parte “Asociaţia Fălticeni Cultural – Grigore Vasiliu Birlic”. Acum suntem o familie şi mai mare care a realizat şi mai multe. 18 dintre noi, împreună cu Ik, am făcut un spectacol de mişcare şi sonete, care a lăsat Falticeniul cu gura căscată şi care va mai face ravagii şi în alte oraşe. Suntem puşi pe treabă şi nimeni nu ne poate opri. Se apropie a treia etapă a festivalului “Grigore Vasiliu Birlic” şi ne gândim să facem alte piese, dar nu ne-am hotărât încă. Suntem abia la început şi vom continua până la sfârşit. Când va fi acesta? Nu ştim. Tot ce ştim este că iubim teatrul şi vrem să facem asta cu adevărat. Deci cam asta este mica noastră poveste fără final, încă. Acum mă întorc în prezent şi vă mulţumesc că mi-aţi oferit posibilitatea să scriu despre aceste lucruri şi totodată noi trupă de teatru “Birlic” le mulţumim tuturor celor care ne-au fost alături şi celor menţionaţi în acest articol. Fără voi nu am fi unde suntem. Aşa că urmaţi-vă visele şi faceţi tot ceea ce vă place pentru că cineva, undeva, vă vede şi nu veţi şti niciodată unde aţi putea ajunge.
“Viaţa este o scenă mare, iar reflectorul ei este soarele; păcat că atunci când e noapte nimeni nu mai are putere să joace”. (Agrigoroaie Maria Magdalena)

Întoarcerea fiului risipitor – „LUMINĂ DE LUNĂ”

Vreau să vă prezint câteva fragmente din romanul meu despre Mihai Eminescu. Este un roman în două volume numit „Lumină de lună”,asemenea volumului de versuri pe care ar fi vrut să îl publice Eminescu în 1870-71.
Eroul principal al romanului este, în 15 iunie 1990, un copil care nu împlinise încă 14 ani, Iustin. Un copil al zilelor noastre, atras de toate dotările moderne (video, internet,etc). Un copil care pornește de la povestirile fantastice ale lui Eminescu și ajunge să îi perceapă în timp complexitatea tuturor contribuțiilor la cultura românească.
Pentru Iustin ziua de 15 iunie 1990 este o zi magică, pentru că îl întâlnește la Cimitirul Bellu pe însuși Eminescu. El, un alt adolescent și o studentă, aleși parcă de Mihai pentru o misiune deosebită în viață, au privilegiul să îi vorbească. Iar seara, pe Iustin îl așteaptă o nouă surpriză, este martor al nașterii lui Mihai.
Astfel, 15 ianuarie și 15 iunie, Nașterea și Moartea, se întrepătrund și se generează reciproc într-un CERC MAGIC PERPETUU, constituind MAREA TRECERE a lui Mihai Eminescu prin noi și prin tot ce înseamnă, pe veci, DACIA EMINESCIANĂ.
Prin această poartă magică vă invit să pătrundeți împreună cu Iustin în mirifica LUME CULTURALĂ peste care domnește MIHAI EMINESCU al nostru, al tuturor.
Niculina PRUNDEANU

CITIŢI TEXTUL INTEGRAL

“Numai Poetul” – concurs interşcolar la Fălticeni

Cât de multe ştii despre viaţa şi opera poetului naţional Mihai Eminescu? Este întrebarea la care vor găsi răspuns elevii care vor participa la a şasea ediţie a concursului interşcolar „Numai Poetul”. Concursul este organizat de Şcoala nr. 6 „Ioan Ciurea”şi se va desfăşura sâmbătă, 28 ianuarie, ora 10, în Sala “Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă “Ion Irimescu”. Potrivit doamnei prof. Ermolania Dan, consilier educativ, în competiţie s-au înscris echipaje de la 10 şcoli generale, din oraş şi din zona Fălticeni.

Elevii din judeţul Suceava sunt invitaţi să participe la prima ediţie a Concursului de creaţie “Grigore Vasiliu Birlic”

Asociaţia Fălticeni Cultural, in parteneriat cu Consiliul Judeţean al Elevilor Suceava şi Inspectoratul Şcolar Judeţean organizează prima ediţie a concursului judeţean de creaţie “Grigore Vasiliu Birlic”. Obiectivele proiectului: cunoaşterea şi protejarea valorilor culturale locale; descoperirea unor noi talente, care se pot dezvolta şi confirma pe parcurs, întărind prestigiul şcolii şi al comunităţilor cărora le aparţin; stimularea creativităţii, a curiozităţii intelectuale, a comunicării şi deschiderii culturale ca elemente constitutive ale personalităţii tânărului european contemporan; educarea intelectuală, morală şi estetică a tinerilor, pregătindu-i pentru o viaţă cu noi şi multiple provocări. Ediţia din acest an va cuprinde trei secţiuni, după cum urmează: Secţiunea Creaţie literară: Poezie, Proză, Dramaturgie(deschisă elevilor din clasele IX-XII), Secţiunea Arte Vizuale: Fotografie, Desen, Pictură (deschisă elevilor din clasele V – XII), Secţiunea Proiecte: Prezentari Power Point, Flash, Site etc. (deschisă elevilor din clasele IX – XII). Participanţii vor trimite lucrările şi fişa de participare într-un singur fişier ataşat, pe adresele electronice ale concursului, specifice fiecărei secţiuni, până la data de 8 februarie 2012. Un concurent poate participa la una sau mai multe secţiuni/ subsecţiuni, în condiţiile respectării regulamentului.

Regulamentul si fişa de participare:

24 ianuarie – istorie şi cultură

Acordurile „unirii” se fac auzite şi la Fălticeni, în unităţile şcolare. La Şcoala „Alexandru Ioan Cuza”, a avut loc un seminar pe teme legate de evenimentul din 1859. Dezbaterile au continuat şi cu ocazia activităţilor derulate în cadrul Bibliotecii şcolii. Elevii şi cadrele didactice au depus flori la bustul domnitorului Al. I. Cuza, ne-a informat directorul şcolii, prof. Gabrel Baban.
Potrivit informaţiilor documentare, unirea cea mică fost sărbătorită prima dată la Fălticeni, marţi – 27 ianuarie 1859.
Şcolarii erau decoraţi cu culorile Unirii. Patru dintre ei, îmbrăcaţi în costume naţionale purtau steagul tricolar. După Te-deum , s-a mers la locuinţa administratorului din casele lui Alecu Forăscu, care se aflau în curtea actualului Muzeu „Ion Irimescu”, şi administratorul Al. Millo a spus: „Să sărbătorim reînvierea naţiunii române!”. În continuare , Nicu Gane, vorbind din partea tribunalului, a spus: „Serbarea aceasta este atâta de mare încât expresiunile ne lipsesc şi nu puteau arăta prin cuvinte. Sentimentele ce ne-au cuprins astăzi sunt mai presus de tot ce s-a zis, mai presus de tot ce-aşi putea zice.” După bal, tinerii, însoţiţi de muzici ce cântau „Hora Unirii”, se plimbau pe uliţi pînă în zori. Ivirea zorilor a fost întâmpinată cu urarea „Vivat Unirea!”, consemnează scriitorul Geo Nechita în monografia Însemnări fălticenene.
Ziua de astăzi are şi o importantă semnificaţie culturală pentru Fălticeni. Pe data de 24 ianuarie 1905 s-a născut Grigore Vasiliu Birlic, cel care a fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie.

Despre Grigore Vasiliu Birlic pe Cronica de Fălticeni

Poetul Mihai Eminescu a fost omagiat la Fălticeni

Iubitorii de cultură din Fălticeni au fost prezenţi în număr mare la evenimentul omagial dedicat poetului Mihai Eminescu, sâmbătă 14 ianuarie, în Sala „Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”. Învitaţi în mijlocul publicului fălticenean au fost criticul literar Isabel Vintilă şi poetul Ovidiu Vintilă, care au dezbătut două teme mai puţin abordate vizavi de opera celui mai mare poet român. Este vorba de ortodoxia lui Mihai Eminescu şi de o analiză asupra ultimei părţi a vieţii lui Mihai Eminescu, din prisma celei mai recente apariţii editoriale care tratează viaţa poetului, „Eminescu în captivitatea nebuniei”, autor Theodor Codreanu. În urmă cu câteva zile, autorul a primit marele premiul al Festivalului Literar „Mihai Eminescu” de la Suceava. Evenimentul a avut şi o contribuţie fălticeneană. Este vorba de prezentarea romanului „Lumină de lună” al fălticenencei Niculina Prundeanu, omagiul adus poetului de muzeograful Gabriela Curtui şi de interpretarea de către Catinaca Dăscălescu a unor melodii pe versurile lui Mihai Eminescu.

Seară muzeală – EMINESCU (14 ianuarie – ora 17.00, Sala “Aurel Băeşu”)

Spectacol de datini şi obiceiuri, pe stil vechi, la Drăguşeni

Programul “Crăciun în Bucovina” se încheie vineri, 13 ianuarie, la Drăguşeni, în ajunul anului nou pe stil vechi. Primarul comunei Drăguşeni, Vasile Cepoi, ne-a informat că, începând cu ora 12, se va desfăşura o paradă a măştilor tradiţionale pe traseul dintre poarta de intrare în judeţul Suceava şi parcul central din Drăguşeni. După paradă, pe scena amenajată în parcul central va avea loc spectacolul de datini şi obiceiuri cu participarea formaţiilor din: Ciohorani, Miroslăveşti, Lunca – Paşcani (judeţul Iaşi), Drăguşeni, Forăşti, Bogdăneşti, Boroaia, Mălini, Corlata, Cajvana, Dolheşti şi Vadu Moldovei. Credincioşii de sil vechi din zona Fălticeni sărbătoresc mâine ajunul anului nou iar sâmbătă pe Sfântul Vasile. La eveniment este aşteptată prezenţa primarilor din zona Fălticeni şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Zona Fălticeni a fost prinsă cu trei evenimente în Programul “Crăciun în Bucovina”: 26 decembrie 2011 – Mălini, 27 decembrie 2011 – Fălticeni, 13 ianuarie 2012 – Drăguşeni.

Mihai Eminescu omagiat de senioarele fălticenene

Filiala Fălticeni a Societăţii Ortodoxe a Femeilor din România a avut prima întâlnire din acest an, joi, 12 ianuarie, în sala de lectură a Bibliotecii municipale “Eugen Lovinescu”. Întâlnirea senioarelor fălticenene a avut ca repere prezentarea raportului de activitate al societăţii, prezentat de preşedinta Aspazia Mancu, şi omagierea poetului Mihai Eminescu. Despre viaţa poetului naţional, universalitatea şi eternitatea sa, au vorbit doamnele profesoare Mioara Gafencu, Sorana Dorneanu şi scriitoarea Maria Udişteanu Invitat la prima acţiune din 2012 a fost poetul fălticenean Alexa Paşcu. Poetul a prezentat în premieră cea mai recentă poezie, creţie proprie, dedicată aniversării lui Mihai Eminescu – “Eminescu cel etern”. Profesorul Marius Dăscălescu a interpretat la chitară melodii pe versurile poetului Mihai Eminescu.

Lansare de carte Alexa Paşcu – “Urmele păsării – cuvânt”

Sala „Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu” a găzduit duminică primul eveniment cultural al anului 2012, la Fălticeni. Este vorba de lansarea celei de-a cincea cărţi de poezie a poetului fălticenean Alexa Paşcu. Cartea a fost prezentată de criticul literar Isabel Vintilă, poetul Ovidiu Vintilă şi profesoara Mioara Gafencu.

Lansare de carte Alexa Paşcu – “Urmele păsării – cuvânt”

Anul 2012 debutează sub auspicii culturale promiţătoare. Poetul fălticenean Alexa Paşcu ne invită la momentul prilejuit de lansarea volumului de poezie “URMELE PĂSĂRII – CUVÂNT”. Evenimentul va avea loc duminică, 8 ianuarie 2012, ora 16, în sala “Pictor Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă “ion Irimescu”.

Consiliul Local Fălticeni a primit colindătorii la ultima şedinţă din 2011

Colindele răsună pretudindeni la Fălticeni. În ultimele zile s-a colindat la Primărie dar şi în evenimente organizate. A fost şi cazul celei de-a doua ediţii a Festivalului de folclor „Zestrea cu datini”, organizat de Colegiul Naţional „Nicu Gane”. Colindele s-au auzit şi aseară în şedinţa Consiliului Local Fălticeni, cântate de Grupul folcloric „Balada” din Fălticeni. Acelaşi grup folcloric a entuziasmat şi sucevenii care au participat ieri, ca spectatori, la o emisiune de televiziune de promovare a tradiţiilor din Bucovina.

Zestrea cu datini – Festival folcloric la Colegiul Naţional “Nicu Gane”

Amfiteatrul Colegiului Naţional „Nicu Gane” a găzduit astăzi a doua ediţie a Festivalului folcloric „Zestrea cu datini”. Şi-au dat concursul: Grupul vocal “Balada”de la Clubul Copiiilor din Fălticeni, îndrumat de Maria Tănase; Recital de colinde (elevele din clasa a XI-a G: Ghivirigă Marciana şi Bogatu Diana); Grupul „Datina”, cu programul folcloric: „Şezătoarea”, îndrumător: prof. Benţa Viorica; Parada costumelor populare din Zona etnografică a Fălticeniului; Recital de colinde (Iftimoaia Alcmena, din clasa a XII-a G). Coordonatorii programului: Benţa Codrin, Neculau Tudorel şi Şoldănescu Anca.

“Elementele de cultură și civilizație sunt definitorii pentru fiecare popor. Tradițiile și obiceiurile românești ne definesc și ne sunt dragi nouă, românilor pentru că reprezintă o componentă ereditară. Menirea școlii este de a-i învăța pe elevi și elementele de etnografie și folclor. Este și scopul activității Zestrea cu datini care a îmbinat prezentarea unor obiecte vechi, a costumelor populare și a datinilor strămoșești. Organizatorii acestei activități, prof. dr. Bența Codrin, părintele prof. Neculau Tudorel, prof. Bența Viorica și prof. Șoldănescu Anca au reușit să transfere elevilor școlii informație prețioasă și dragoste pentru tradițional. În spiritul cald al sărbătorilor de iarnă, în incinta școlii s-a simțit din plin românismul cu specificitatea sa”, ne-a informat directorul şcolii, prof. Cristina Nechifor.

Galeria foto:

Concert de colinde – luni 19 decembrie, ora 17, Sala “Pictor Aurel Băeşu”

Acţiunile caritabile din preajma Crăciunului continuă la Fălticeni. Luni, 19 decembrie, ora 17, Sala “Pictor Aurel Băeşu” va găzdui un concert de colinde, organizat în cadrul Proiectului “Dăruim din suflet” de Colegiul Tehnic “Mihai Băcescu”. Potrivit coordonatoarei de proiect, prof. Maria Peiu, la reuşita concertului îşi dau concursul: Corul Seminarului Teologic de la Neamţ, Asociaţia Tinerilor Ortodocşi Români din Târgu Neamţ. Interpreta Maria Tanasă şi Grupul “Balada”, Corul Sfântul Ioan Rus de la Lăşăşeni, Grupul vocal instrumental al Colegiului Tehnic “Mihai Băcescu” şi interpreţii Emanuela Mândrilă din Cîmpulung Moldovenesc, Lidia Bălan şi Vasile Irimia de la Colegiului Tehnic “Mihai Băcescu”. Fondurile strânse cu prilejul acestui concert vor fi direcţionate spre elevii şcolii cu posibilităţi materiale reduse.

Obiceiurile de iarnă de la Dolheşti au fost apreciate la Focşani

Grupul „Stejarii Dolheştiului” a participat vineri, 16 decembrie a.c., la Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă de la Focşani. Manifestarea, ajunsă la ediţia a XI a, a fost organizată de Consiliul Judeţean Vrancea, Centrul Judeţean pentru Promovarea Culturii Tradiţionale, Artelor şi Meseriilor Vrancea în parteneriat cu Ansamblul Profesionist „Ţara Vrancei” şi Muzeul Vrancei.
În concurs au participat cete de colindători, plugari, sorcove, stea, jieni, capră, mascaţi din toate zonele etnofolclorice ale ţării cu o autentică tradiţie privind conservarea şi transmiterea datinilor şi obiceiurilor de iarnă (judeţele Argeş, Bistriţa, Botoşani, Ialomiţa, Mehedinţi, Suceava şi Vrancea). Juriul, format din reprezentanţi ai televiziunii naţionale şi ai radioului public, au apreciat evoluţia artiştilor din zona Fălticeni, prestaţia de pe scena festivalului aducându-le locul întâi – special.
“Străjerii Dolheştiului” este un grup de bărbaţi (24 la număr), din satul Dolheştii Mici , comuna Dolheşti, care de câţiva ani încearcă cu muncă şi sacrificii, dar mai ales cu mult suflet, să arate tuturor frumuseţea, obiceiurile şi tradiţile satului natal.
La Focşani artiştii s-au prezentat cu urători asa cum se obişnuia prin locurile natale, cu capra, caiuţi, jocul ţiganilor, jocul moşneagului şi al babei, jocul rabinilor şi jocul urşilor. Toate costumele şi măştile lor sunt lucrate manual, ceea ce oferă o notă aparte jocului scenic.

Galerie foto: facebook/DolhestiiMici