Agricultură

Pagină realizată de ing. Ion Brumă – Camera Agricolă Locală Fălticeni

Combaterea integrată a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din culturile agricole

În protecţia plantelor împotriva bolilor, dăunătorilor şi buruienilor trebuie să luăm tot timpul în considerare maxima medicală generală “este mai uşor a preveni decât a combate”. În practica curentă agricolă, bolile, dăunătorii şi buruienile se combat în marea lor majoritate simultan, cu aceleaşi mijloace. Tratamentele chimice se complexează sau se pot complexa cu fertilizanţi foliari, stimulatori sau inhibitoritori de creştere, aşa cum se aplică sau trebuie să se aplice în practica agricolă curentă. Se intenţionează ca în următoarea perioadă (funcţie de specie agricolă) să se prezinte cultivatorilor cele mai eficiente mijloace de prevenire şi combatere. Se pleacă de la premiza că cele mai recomandate, sănătoase pentru om şi mediu sunt mijloacele nepoluante: agrotehnice, fizico – mecanice, biologice, biotehnice. Chimioterapia trebuie să vină în completarea celorlalte mijloace, să nu fie măsură de bază cum, din păcate, se întâmplă în multe situaţii azi. Cu siguraţă, viitorul va fi al mijloacelor de protecţie a plantelor puţin sau deloc poluante. Sunt pe deplin convins că protecţia chimică a plantelor va exista în permanenţă, ca o măsură de bază. Aplicarea ei trebuie raţionalizată, restrînsă şi executată cu produse fitofarmaceutice şi aparatură din ce în ce mai puţin poluante.

Protecţia integrată a pomilor şi arbuştilor fructiferi

Pomii fructiferi sunt plante de cultură atacate de un foarte mare număr de boli şi dăunători, protecţia împotriva duşmanilor naturali fiind obligatorie. Fără a aplica un complex de măsuri de apărare, pierderile de producţie vor fi mari, mergând până la compromiterea totală a producţiei de fructe. Pierderile cauzate de boli şi dăunători se cifrează în general între 50-80%.
Agenţii de dăunare majori, obligatoriu de a-i preveni şi a-i combate, sunt diferiţi de la specie la specie. În practica curentă, mărul are 4-6 agenţi patogeni (rapăn, făinare, focul bacterian monilioza etc.), 12-15 dăunători (păduchele din San-Jose, viermele merelor, afide, acarieni miniatori etc.) care dacă nu se combat, compromit producţia soiurilor sensibile în proporţie de 80-100%, pomii fiind debilitaţi. În acest sens aş exemplifica faptul că, dacă nu combatem rapănul la cele mai cerute soiuri de măr pe piaţă (Delicios auriu şi Starkrinson) producţia anului curent se diminuează cu 70-80%, fructele rămase 100% vor fi de calitate inferioară, pretabile numai pentru industrie, iar producţia anului viitor va fi 10-20% din potenţial. La vişin şi cais, monilioza, în primăverile umede, aduce pierderi de 60-100% a recoltei de fructe, îmbolnăveşte pomii până la pierirea lor. Dacă nu combatem viespea sâmburilor de prun, la soiurile preferate de insectă (Stanley, D”Anjan), producţia se dijmuieşte 80-95%. Păduchele din San-Jose necombătut, pe lângă diminuarea cantitativă şi calitativă a producţiei de fructe, în 4-5 ani poate distruge întreaga livadă determinând pierirea şi uscarea parţială sau totală a pomilor.

Tratamente de iarnă la pomii fructiferi
Dacă am terminat tăierile pomilor fructiferi (nu prea are sens să trataţi părţile care vor fi tăiate ulterior, este risipă de produs), este timpul să ne apucăm de primul tratament al pomilor fructiferi. Acest tratament, la sfârşit de iarnă, este cel mai important dintre toate, aşa că executarea corectă a acestuia ne va scuti de multe probleme în timpul anului. Având în vedere condiţiile climatice din ultimile zile, Staţia de prognoză şi avertizare Fălticeni (Buletin de avertizare nr.1/2010) recomandă efectuarea tratamentului împotriva Păduchelui de San-Jose, păduchelui lânos, acarieni, afide, anthonomus etc. cu unul din produsele sau din amestecurile: Confidor OIL 004 -1,5 %, Nuprid OIL 004 SC – 1,5 % sau Mospilan 20 SG 0,03 %+T OIL – 0,5%. Perioada optimă de tratament: de la umflarea mugurilor până în faza de „urechiuşă” (10-15% din mugurii florali sunt înverziţi), calendaristic luna martie, decada 3 şi luna aprilie, decada 1.

Sfaturi practice:-tratamentul se efectuează la temperaturi de peste 4 grade Celsius,
-alegeţi zile când nu este vînt puternic şi probabilitatea de ploaie a scăzut,
-respectaţi strict concentraţiile indicate pe ambalaj,
-folosiţi echipament de protecţie (şalopetă, cisme, ochelari),
-respectaţi măsurile de igienă şi protecţia muncii afişate pe ambalaj,
-ţineţi animalele de casă deprte de grădină când stropiţi.
Este foarte important să nu faceţi economie la material, toată suprafaţa pomilor trebuie acoperită cu substanţa folosită, nu întâmplător se mai cheamă şi tratament de imbăiere.
***

Plantarea pomilor

Cele mai bune rezultate dau plantările de toamnă,deoarece până in primăvară rădăcinile pomilor realizează un contact strâns cu pământul,rănile se calusează,uneori emit chiar rădăcini noi,iar in jurul pomului se acumulează o cantitate de apă suficientă pentru perioadele mai secetoase din timpul primăverii.Pomii pornesc in vegetaţie cu 10-15 zile mai devreme comparativ cu cei plantaţi primăvara,realizând creşteri mai mari cu 20-30%.
In cazul în care,din motive obiective,plantarea nu s-a efectuat în toamnă, aceasta poate fi efectuată în primăvară, imediat după dezgheţarea şi zvântarea solului. Plantările de primăvară efectuate in afara perioadei optime pot să compromită înfiinţarea plantaţiei şi întârzierea intrării pe rod a pomilor.
Săparea gropilor se face la dimensiuni diferite in raport cu gradul de afânare,modul de amenajare a terenului şi sistemul de cultură. În teren desfundat,gropile se fac cu puţin înainte de plantare,sau chiar in ziua plantării,cu dimensiunile reduse in aşa fel încât să încapă cât mai bine sistemul radicular(40x40x30cm) .Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie să fie de 1/1 m şi adânci de 0,7 m şi se efectuează cu 2-3 luni înainte de plantare. Pământul rezultat la săparea manuală a gropilor în teren nedesfundat se separă,urmând ca la umplerea gropilor,la plantare,in zona rădăcinilor pomilor să se tragă pământul fertil.
Pomii tineri au nevoie de tutore în primii 4-6 ani de la plantare. Tutorii se confecţionează din lemn tare,stejar sau salcâm,groşi de 6-10 cm şi lungi după nevoie. Tutorii se aşează pe locul picheţilor care au marcat locul pomilor. Lucrarea aşezării tutorilor se face cu 2-4 săptămâni înainte de plantare şi de obicei este însoţită de trasul pământului în gropi. Ordinea de aşezare a straturilor de pământ trebuie făcută astfel încât rădăcina să cadă în solul fertil provenit din prima cazma.
La plantare rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare,eliminarea a celor rupte,rănite şi mucegăite. Rădăcinile principale se lasă cât mai lungi. Este greşită practica de a scurta sever rădăcinile. Rădăcinile secundare se scurtează cu cca. 1/3 din lungime,iar cele subţiri la 1-2 cm sau rămân intacte.
După fasonare,pomii se mocirlesc cu un amestec de apă,pământ galben şi balegă proaspătă de vită(3 părţi pământ, 2 părţi balegă de vită si apă până se obţine o pastă de consistenţa smântânii). Mocirlirea are scopul de a feri rădăcinile de uscăciune până în momentul plantarii şi de a favoriza aderarea mai bună a solului pe rădăcini.
Înainte de plantare se umple jumătate sau 2/3 din adâncimea gropii,in funcţie de mărimea sistemului radicular al pomului,cu pământul rezultat din stratul de jos cu o fertilitate mai slabă. Concomitent se amestecă cu acest pământ jumătate din cantitatea de gunoi de grajd. În centrul gropii sau in jurul tutorelui se face un muşuroi de pământ cu pământ fertil(provenit din arătură sau din primul strat de sol rezultat la săpatul gropilor) pe care se aşează cât mai convenabil rădăcinile. Mărimea muşuroiului pentru fiecare groapă este determinată de adâncimea de plantare şi de configuraţia sistemului radicular.
Pomii trebuie plantaţi cu coletul la 2-3 cm mai sus de nivelul solului,încât după aşezarea definitivă a pământului din groapă,care antrenează totodată şi pomii, aceştia să rămână îngropaţi până la nivelul la care au crescut în pepineră (până la colet). Este contraindicat ca punctul de altoire(coletul) să fie îngropat în sol,deoarece altoiul emite rădăcini proprii şi pomul ia o dezvoltare mai mare decât aceea determinată de caracteristicile portaltoiului.
Plantatul pomilor se face de către o echipă formată de obicei din două persoane. Una fixează şi ţine pomul în poziţie verticală,iar cealaltă trage pământul provenit din stratul fertil al solului,bine mărunţit şi reavăn, in jurul rădăcinilor. Se îndeasă bine pământul printre rădăcini chiar cu mâna,astfel încât să nu existe spaţii goale. După ce s-au acoperit rădăcinile cu pământ,se calcă în jurul pomului,pentru a se tasa uniform,insistându-se nu numai lângă pom,ci mai ales la marginea gropii. Se administrează şi cealaltă jumătate de gunoi de grajd amestecat cu pământul după care se tasează tot prin călcare. Se va evita contactul direct al rădăcinilor cu gunoiul de grajd,mai ales când acesta este nedescompus,viu. Restul pământului rezultat din groapă se aşează pe suprafaţa gropii ,fără a se mai călca.
Un pom bine plantat nu trebuie să se smulgă dacă se trage de el cu o oarecare putere.
Pe timp secetos,în special primăvara,pomii plantaţi se udă cu 15-20 litri de apă fiecare,operaţiune care se repetă până la asigurarea prinderii,dacă nu se înregistrează precipitaţii atmosferice
Proiecţia coroanei se execută după încheierea operaţiunilor de plantare,înălţimea trunchiului fiind determinată de sistemul de cultură,tipul de coroană,dar şi vigoarea pomilor Operaţiunea constă in scurtarea vergii deasupra unui mugur situat de aceiaşi parte cu rana cicatrizată de la punctul de altoi. Tăietura de scurtare se face oblic cu 2 mm deasupra bazei mugurelui termina,la înălţimea de 50-70 cm. Pentru a evita apariţia unui lăstar concurent viitorului ax al pomului se procedează la indepărtarea mugurelui din apropierea mugurelui terminal imediat după tăietura de scurtare.Această operaţie este recomandată a se efectua primăvara,inclusiv la pomii plantaţi toamna.
După finalizarea operaţiunilor prezentate mai sus se efectuează legatul pomului de tutore cu material specific(răchită,tei,cânepă,etc).

PREGĂTIREA RĂSADURILOR DE LEGUME

Utilizarea răsadurilor pentru cultura unor specii legumicole decurge din nevoia de a avea plante cu un anumit grad de creştere şi dezvoltare, în momentul când în mediul de cultură s-au realizat condiţii optime, corespunzătoare cerinţelor naturale ale speciilor. Această metodă, deşi necesită amenajări speciale şi un consum ridicat de forţă de muncă, are avantaje incontestabile (pentru obţinerea unor producţii mult mai timpuriu, contribuie la eşalonarea producţiei, oferă posibilitatea selecţionării materialului de plantat, imprimă uniformitatea culturii, asigură distribuirea cu precizie a plantelor, imprimă uniformitatea culturii asigură distribuirea cu preciziea plantelor şi reduce consumul de seminţe).
Pentru producerea răsadurilor destinate grădinilor de legume, cele mai folosite răsadniţe sunt cele încălzite cu biocombustibil. Înfiinţarea patului cald se face prin aşezarea biocombustibilului sub forma unui strat de grosime variabilă, în funcţie de data la care se instalează răsadniţa. Acesta trebuie să fie suficient de afânat pentru a favoriza activitatea microorganismelor aerobe. Una din condiţiile esenţiale este ca, în cadrul unui toc grosimea patului cald să fie cît se poate de uniformă. Patul cald, la suprafaţă, se prăfuieşte cu var sau captadin, se acoperă imediat cu tocuri de răsadniţă peste care se aşează ferestrele.
Introducerea amestecului de pământuri în răsadniţă se face când temperatura patului cald se apropie de valoarea utilă plantelor. Grosimea stratului este diferită: 10-12 cm când urmează să se semene la 15-18 cm pentru repicat. După introducerea amestecului de rezervă urmează o nouă perioadă de timp, de 3-5 zile, în care are loc încălzirea pământului, eliminarea amoniacului şi bioxidului de carbon, germinaţia seminţelor de buruieni.
Pregătirea amestecului de pământuri se face înainte de folosirea sa, sau cel mai bine încă din toamnă. Se folosesc mai multe tipuri de pământuri: mraniţă, compost, pământul de ţelină, turba, nisip. Dezinfecţia pământurilor este obligatorie.
Pregătirea răsadniţelor în vederea semănatului se referă la: mobilizarea stratului de pământ pe întreaga sa grosime pentru aerisirea şi distrugerea plantelor rezultate din seminţele de buruieni, nivelarea cât mai perfectă, o uşoară tasare superficială în vederea marcării rândurilor.
Seminţele folosite pentru producerea răsadurilor trebuie să fie autentice, să aibă facultate germinativă şi puritate fizică ridicată şi să fie libere de boli şi dăunători.
Pregătirea seminţelor în vederea semănatului cuprinde o serie de operaţii care au ca efect o răsărire mai rapidă şi mai uniformă, precum şi o creştere mai viguroasă a tinerelor plante (cele mai folosite sunt umectate şi călirea seminţelor).
Semănatul în răsadniţe se efectuează după 3-6 zile de la introducerea substratului, atunci când acesta s-a încălzit. Pentru speciile pretenţioase la căldură (ardei, vinete, tomate) temperatura substratului trebuie să ajungă la 22-26 grade celsius, iar pentru cele mai puţin pretenţioase (varza, salata ş.a.) la 18-20 de grade celsius. Înainte de semănat substratul se afânează cu sapa şi se nivelează cu spatele greblei. Urmează o uşoară tasare. Pentru ca lucrarea să se facă bine, substratul trebuie să fie potrivit de umed.
Semănatul se poate efectua prin împrăstiere sau în rânduri. Semănatul în rânduri prezintă o serie de avantaje faţă de cel prin împrăştiere printre care: o repartizare mai uniformă a seminţelor şi o uşurare a lucrărilor de intreţinere a răsadurilor. După semănat se acoperă seminţele cu un amestec de pamînt (reomandat speciei ce urmează a fi semănată) prin împrăştiere de 1-2 cm grosime, apoi se tasează uşor şi in final se udă cu apă călduţă (sita stropitorii să fie fină).
Lucrările de îngrijire încep imediat după semănat şi durează pînă la plantarea răsadurilor la locul definitiv. În tot acest timp se fac lucrări atente care să asigure tinerelor plante condiţii bune de temperatură, lumină, aer, apă, hrană. De asemenea o grijă deosebită se acordă prevenirii şi combaterii bolilor şi dăunătorilor care sunt foarte frecvente în spaţiile unde se produc răsadurile. Scopul acestor lucrări este de a obţine răsaduri viguroase şi sănătoase care să se obişnuiască cu uşurinţă la condiţiile mai vitrege pe care le vor întâlni după plantare.
Dacă s-au respectat toate condiţiile, se vor obţine răsaduri de bună calitate. Un răsad de bună calitate are rădăcinile bine dezvoltate, tulpina groasă, de culoare verde închis, cu frunze verzi, nepătate, în număr corespunzător speciei. Toate organele plantelor trebuie să fie perfect sănătoase. Înainte de a fi scoase, cu 24 ore, răsadurile se udă bine astfel ca sustratul să fie străbătut în totalitate de apă. Se scoate atâta răsad, cît se plantează în cîteva ore. Datorită faptului că o parte din pămîntul de pe rădăcină se scutură, răsadurile necesită să fie mocirlite. Mocirla se face cu pămînt în care se adaugă şi puţin bălegar proaspăt de bovine.
ing. Ion Brumă – Camera Agricolă Locală Fălticeni

-Cănd infloreşte – alunul – fiţi siguri ca a venit primăvara-

CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE IN LUNA MARTIE

Luna martie, o dată cu primele semne de reînnoire a naturii ce prevesteşte venirea primăverii, reprezintă etapa de declanşare a activităţilor din agricultură.

Pentru legumicultură
Pentru culturile legumicole in câmp:
-Grăparea urgentă a arăturilor în vederea pregătirii terenurilor pentru înfiinţarea culturilor de rădacinoase, bulboase, verdeţuri şi mazăre.
-Aplicarea îngrăşămintelor chimice pentru culturile timpurii de legume.
-Aplicarea erbicidelor pre şi postemergente pentru culturile de bulboase, rădăcinoase, varză şi conopidă timpurie, verdeţuri şi mazăre.
-Modelarea terenului în brazde înălţate.
-Semănatul culturilor de legume din prima urgenţă imediat ce timpul permite (ceapa ceaclama, salată, morcov, spanac, patrunjel, mărar, păstârnac, mazăre, ridichi de lună, bob).
-Plantatul legumelor bulboase (ceapă din arpagic, usturoi de primavară).
-Călirea răsadului de varză şi conopidă timpurie, gulie sau salată în vederea plantării.
-Plantarea în câmp a răsadurilor, imediat ce timpul permite.
-Pregătirea amestecului de pământ pentru producerea răsadurilor de tomate, ardei, şi altele, la pat, ghivece sau cuburi nutritive.
-Semanat tomate, ardeioase, ţelină, varză de vară pentru producere de răsaduri în sere, solarii încălzite sau răsadniţe calde.
-Ingrijiri răsaduri.
-Grăparea uşoară a întregii suprafeţe de teren destinate culturii legumelor.

Pentru culturile de legume din solarii:
-Terminarea reparării scheletului şi învelirea urgentă a solariilor cu folie.
-Administrarea şi încorporarea îngraşămintelor chimice în solar.
-Mobilizarea solului cu freza şi modelarea terenului pentru plantare.
-Montarea instalaţiilor de irigare prin picurare şi a sistemului de susţinere.
-Plantarea răsadului de varză şi salată(1-10 martie).
-Plantarea tomatelor (sfârşitul lunii martie) în funcţie de condiţiile climatice exterioare.
-Ingrijirea răsadurilor de tomate, ardei, vinete din incintele amenajate.
-Pregătirea amestecurilor, spaţiilor şi ghivecelor pentru producerea răsadurilor de castraveţi.

Pentru cultura cartofului
-Martie este o lună de importanţă maximă pentru cultura cartofului.
-Se face pregătirea terenului pentru plantarea cartofului. Perioada optimă în care se face această lucrare este atunci când se poate intra în câmp cu utilajele fără a tasa solul.
-Plantarea începe cu cartofii pentru consumul timpuriu, continuă cu cei pentru consumul din timpul verii, iar spre sfarşitul lunii martie se poate începe şi plantarea pentru toamnă-iarnă.
-Ingrăşămintele chimice complexe (dacă nu s-au aplicat din toamnă), se pot administra odată cu plantarea.

Pentru pomicultură
-Continuarea lucrării adânci a solului în plantaţiile unde nu s-a excutat din toamnă. În paralel se pot administra la pomi îngrăşăminte organice descompuse, iar in livezile cu pomi cu încărcătură normală cu muguri de rod, 1/3 din doza de ingrăşăminte chimice azotoase.
-Se continuă tratamentele fitosanitare la avertizare cu stropiri pentru combaterea rapănului, făinării ,moniliozelor, paianjenilor, a afidelor, a gărgăriţei florilor de măr, a paduchilor ţestoşi, acarienilor,ctc.
-Se execută în continuare lucrările de tăieri în plantaţiile pe rod la toate speciile, cu excepţia piersicului şi caisului la care lucrarea se aplică la sfârşitul perioadei, după trecerea pericolului revenirii gerurilor şi a brumelor târzii. Se fac tăieri de proiectare şi formare a coroanelor în plantaţiile tinere, respectiv şi cele de corecţie şi reîntinerire, în plantaţiile batrâne.
-Se declaşează campania plantării pomilor, arubuştilor fructiferi şi căpşunului, se completează golurile apărute. Lucrarea se execută în zilele cu temperaturi pozitive.
-În plantaţiile conduse pe sisteme de susţinere se verifică spalierii, se înlocuiesc cei rupţi, se reconsolidează cei existenţi, se întind sârmele şi se finalizează, după tăieri, lucrările de palisat.
-În plantaţiile comerciale de căpşuni terenul se greblează, se înlătură frunzele uscate, se afânează terenul dintre rânduri, ocazie cu care se conturează banda, se administrează 1/3 din doza de ingrăşăminte azotoase şi se erbicidează preemergent.

Pentru floricultură
-Tăierea şi curăţirea trandafirilor şi a altor arbuşti ornamentali, de ramurile uscate, ingheţate sau rupte datorită zăpezii, lăstarilor concurenţi sau care cresc în interiorul tufei.
-Tunderea gardurilor vii şi eliminarea unor eventuale plante concurente din alte specii, în interiorul tufei.
-Curăţirea arborilor ornamentali de ramurile uscate; aplicarea măsurilor de igienă culturală.
-Pregătirea terenului pentru semanat şi plantat prin săparea şi mărunţirea lui.
-Despărţirea şi replantarea plantelor perene(Aquelegia, Eryngium, Lipinus, Aster) în scopul înmulţirii lor.
-Pregătirea terenului, săparea gropilor şi plantarea arborilor şi arbuştilor decorativi în locurile stabilite, conform schiţei de amenajare a grădinii.
-Revizuirea şi pregătirea pentru plantare a rizomilor unor plante perene (Canna, Dahlia) precum şi a bulbilor de gladiole şi crin.
-Pregătirea terenului şi semănarea gazonului pe suprafeţele prevăzute anterior.
-Semănatul şi pregătirea răsadurilor unor plante ornamentale în spaţii protejate pentru a putea fi plantate imediat după trecerea pericolului brumelor târzii.

Pentru cultura mare
-Controlul culturilor semănate în toamnă. Eliminarea apei de pe terenurile mai joase, dacă nu s-au efectuat rigole imediat după semănat, este o operaţiune obligatorie,indiferent de efortul pe care-l presupune.
-Aplicarea în vegetaţie a azotului pe culturile de toamnă sub formă de îngrăşăminte complexe nu este motivată; fosforul din aceste ingrăşăminte neputand fi valorificat de plante.
-Aratul suprafeţelor rămase nearate din toamnă, în ferestrele bune de lucru, astfel ca prin îngheţ şi dezgheţ pământul să se mărunţească iar rizomii şi stolonii buruienilor sa fie distruşi.
-Însămânţarea culturilor de epoca I (ovăz, mazare borceag, lucerna,trifoi, ghizdei, orzoaică de primăvară, sfeclă de zahăr si furajeră).
-Verificarea stării de vegetaţie a culturilor infinţate in tomnă; dacă se observă că o parte din plante sunt descălţate va trebui să se intervină cu un tăvălug pentru a le pune în contact cu solul .

4 responses to “Agricultură

  1. Foarte bine alcàtuit acest articol! Agricultura este baza, fàrà ea nu poate exista nici omul pe pàmânt! Iar noi, ca cetàteni destoinici, ar trebui sa protejàm natura, si sà nu mai folosim atâtea pesticide, ierbicide, sà nu mai tàiem livezile, pomii fructiferi, vita de vie si pàdurea fàrà càpàtâi! Poate vor citi mesajul si cetàtenii care-au tàiat livezile si toti arborii ca sà-si construiascà vile, si apoi se mirà cà sunt alunecàri de teren! La fel s-a fàcut si la iesirea din Fàlticeni spre Spàtàresti, si la iesirea spre Bunesti(Suceava)!

  2. Desi nu il cunosc, tot respectul pentru domnul ing. Ion Brumă care pune pe acest “site” materiale documentare cu adevarat interesante si utile. Va rog sa continuati domnule inginer cu prezentarile si recomandarile in acest domeniu.
    Cu stima…

  3. ma numesc,dumitrescu dan jean,sant un horticultor oltean,pensionar.va felicit,pentru sfaturile ,atat de necesare,oricarei famili,doritoare sa supravietuiasca si,dintr-un venit din agricultura.sant mindru,ca mai exista ,oamenii ce impartasesc benevol,din ehperienta lor ,de-o viata.JOS PALARIA,DOMNULE ING,ION BRUMA.

Introduceti anuntul dumneavoastra

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s