birlic

Fălticeneni … pe urmele marelui Birlic

Marele actor de comedie Grigore Vasiliu Birlic a fost comemorat în această dimineaţă la Bucureşti, la 42 de ani de la moartea sa. La slujba de pomenire din Cimitirul Belu au fost prezenţi membri ai Asociaţiei Fălticeni Cultural şi un grup de elevi de la cele trei colegii din Fălticeni, componenţi ai recent înfiinţatei trupe de teatru “Birlic”. Tinerii sunt prezenţi la Bucureşti în cadrul excursiei culturale “Pe urmele lui Birlic”, organizată de Asociaţia Fălticeni Cultural. Pe lângă vizitarea Muzeului Ţăranului Român, a Palatului Parlamentului, a Catedralei Patriarhale şi a Palatului Cercului Militar Naţional Bucureşti, fălticenenii au prezentat aseară, pe scena Teatrului Nottara, spectacolul “Al cincilea anotimp”, acelaşi spectacol urmând a fi jucat şi în această seară la Cercul Militar Naţional. Miercuri, la întoarcerea spre casă, spectacolul va fi prezentat şi pe scena Casei de Cultură din Panciu.

Teatrul – o artă ce nu poate fi înţeleasă

O dată demult…da cam aşa încep toate basmele, dar povestea aceasta nu e chiar un basm…e mai mult de atât, e ceva real ce ni s-a întâmplat nouă, unor puşti, şi a lăsat o amprentă în sufletele noastre, care ne-a schimbat viaţa, mai mult sau mai puţin, în funcţie de intensitatea sentimentelor, dorinţelor şi viselor fiecăruia. Scriu aceste rânduri şi le dedic tuturor celor care iubesc frumosul şi mai ales TEATRUL. Acum să trec la subiect şi să încerc să rezum frumoasa experienţă trăită de noi, micii “actori ai viitorului”, dacă pot spune aşa. Cine suntem noi? Toate la timpul lor. Acum o să mă întorc puţin în trecut şi o să las amintirile să mă copleşească, ca să vă pot reda câteva “cadre” care vă vor arăta cum ne-am cunoscut, cum am luat fiinţă şi ce a reuşit să ne ţină strâns “legaţi” până în prezent.
Acum un an eram simpli elevi, care abia au intrat la liceu şi încercau să se acomodeze cu noul mediu şi să înţeleagă tainele lui, dacă există aşa ceva. Eu una sunt sigură că există. Eram “bobocii liceului” cum ne spuneau cei mari şi ne străduiam din greu să facem faţa noii lumi în care abia aterizasem. Aşa că într-o zi, după ce abia am început să ne cunoaştem între noi, un professor şi anume domnul Ioan Caulea, a venit cu ideea să facem o piesă de teatru, deoarece în decursul timpului a observat că suntem dezgheţaţi şi că am avea şi ceva talent actoricesc, dar care trebuie lucrat pentru că altfel se pierde şi e păcat, spunea el. De fapt lucrurile nu stau chiar aşa. Eu abia mă transferasem în această clasă, care trebuie menţionat este o clasă de matematică-informatică. Deci am minţit puţin. Eu eram cea care se acomoda cu noii colegi, deoarece eram undeva prin al doilea semestru de şcoală. Cert este că ei deja aveau piesa aceasta pusă în mişcare. Le lipsea un personaj, şi m-au ales pe mine. Mi s-a oferit un rol şi l-am acceptat, fără să ştiu unde poate duce totul, dar am acceptat pentru că mereu mi-am dorit să joc teatru. Apropo, piesa se numeşte “Profesoara de maniere” şi este scrisă de Aura Constantin. Acum să revin. Eram un grup de 7 elevi care lucram cum puteam noi mai bine, fără să avem nici cea mai mică idee despre aceste lucruri. Teatrul e o artă, şi nu oricine este capabil să o înţeleagă, dar majoritatea o practicăm fără să ne dăm seama. Asta făceam şi noi. Jucam din plăcere, şi ne gândeam că atâta timp cât nouă ne place, tuturor o să le placă. Nu eram şi nu suntem perfecţi , dar măcar avem curajul şi pasiunea de care are nevoie orice artist , deşi se pare că asta nu era deajuns. Toate bune şi frumoase, până când într-o zi, domnul profesor s-a gândit să ne facă o surpriză. Telefoanele au sunat şi toţi eram anunţaţi: în jumătate de oră la şcoală, repetiţie, este important, nimeni să nu lipsească. Cu toţii eram curioşi şi am mers într-un suflet la şcoală. Acolo domnul Caulea ne-a prezentat o tânără domnişoară, studentă în anul trei la Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi. Aceasta era o fostă elevă a domnului profesor, pe nume Cristina Bacal, care avea să ne fie viitoarea profă de teatru şi să ne schimbe viaţa radical, fără ca măcar unul din noi să-şi dea seama. Nu pot uita nici acum expresiile noastre…eram speriaţi, confuzi şi totuşi în ochi ni se citea o urmă de bucurie imensă, care nu era pregătită să iasă la suprafaţă. Ik (pentru că aşa îi spunem noi acum profei) era o fetişcană aş putea spune, de cam 1.65, bruneta dar avea nişte ochi care te hipnotizau instantaneu. Pot spune că ochii aceia au băgat frica în noi. Era distantă şi serioasă, ca o adevărată profesionistă. Nu schiţa nici un zâmbet, iar vocea ei era dură şi caldă în acelaşi timp, paradoxal nu? Am jucat piesa odată, pentru a vedea şi ea despre ce este vorba. După ce am terminat, ea ne-a spus că mai avem mult de muncit, că avem talent, dar nu e suficient, şi s-a oferit să ne ajute, dacă şi noi eram de acord. Logic, că am fost. Şi aşa încetul cu încetul am cunoscut-o mai bine pe Ik, care s-a dovedit a fi mai mult de cât o profesoară pentru noi. Este o prietenă excepţională şi o soră mai mare de care aveam nevoie cu toţii. Deşi o respectăm şi o iubim, pentru noi ea nu este profa de teatru ci doar Ik, fata care ne-a schimbat vieţile şi ne-a făcut să iubim teatrul cu sufletul şi nu cu mintea, cu toată fiinţa noastră. Apoi lucrurile au devenit şi mai intense. Lucram mai mult şi cu mai multă pasiune şi dăruire. Repetiţiile erau pline de suspans, tensiune, discuţii contradictorii dar şi de noutate, bucurie, plăcere pentru că Ik mereu venea cu ceva nou şi interesant. Aşa că încetul cu încetul s-a format o mică familie, care se bucura din plin de clipele petrecute împreună. Au apărut şi festivalurile, concursurile care ne-au făcut să fim şi mai uniţi şi să muncim şi mai mult. Primul festival a fost la Suceava, unde unii dintre noi au participat şi la secţiunea monolog. Dar staţi aşa..nu am menţionat cum ne numim. Off, ce adormită sunt, m-a cam luat valul. Eu mă numesc Agrigoroaie Magdalena (Ena), iar colegii mei sunt Hriţcu Valentin, Ciobanu Codruţa, Ciot Lavinia, Belciug Antonia, Ciubotaru Marian şi Toma Oana. Micii protagonişti ai piesei “Profesoara de maniere”. Aşadar Antonia, Valentin, Codruţa şi cu mine am participat şi la secţiunea monolog, unde colega noastră Codruţa a luat locul al II-lea. Am fost foarte bucuroşi pentru ea şi îi ţinem pumnii, pentru că dacă unul din noi câştigă, toţi câştigăm. A, şi era să uit, şi cu trupa am câştigat premiul special al juriului. Dar nu numai asta contează. Pentru noi important a fost faptul că am urcat pe scenă şi am dat tot ce aveam mai bun din noi, iar publicul ne-a apreciat şi ne-a aplaudat. O senzaţie plăcută cu care nu te obişnuieşti niciodată, sau cine ştie, vom mai vedea. Acolo la Suceava am mai cunoscut un tânăr student, actor la Bucureşti, pe nume Dan Clucinschi . Ne-am împrietenit şi ţinem legătura şi acum. Ne dă sfaturi şi ne vedem de câte ori avem ocazia. Mulţumim Dan. Apoi lucrurile aveau să meargă din ce în ce mai bine. Am participart la un alt festival la Gura Humorului , unde am luat menţiune, iar eu am luat premiul pentru cel mai bun rol feminin. Cert este ca oriunde mergeam, ne făceam noi prieteni şi ne distrăm de minune. Abia atunci ni se răsplătea toată munca depusă. Prin simplele aprecieri ale celor care ne vedeau şi erau alături de noi. Pe lângă toată munca, aveam parte şi de multe ieşiri, care ne apropiau şi mai mult, însă asta rămâne pentru noi. Ik ne-a învăţat să fim o familie şi să ne bucurăm de tot ceea ce realizăm împreună şi asta am făcut. Nu pot să vă povestesc toate aventurile noastre pentru că sunt multe şi ar trebui să scriu o carte, dar pot să vă asigur, că nimic din ce-am făcut împreună n-a fost întâmplător şi că totul a rămas în sufletele noastre.
Apoi s-a dat marea veste în oraş că se organizează un festival aici la noi, numit “Festivalul de Teatru Grigore Vasiliu Birlic” unde doamna Draga Olteanu Matei avea să fie preşedinta juriului, iar alături de ea aveau să mai fie actori precum Eusebiu Ştefănescu, Carmen Trocan, Catrinel Dumitrescu şi alţii. Ne-am înscris şi am jucat , unde , la secţiunea monolog Valentin a luat locul I , eu locul al II-lea iar Codruţa şi întreaga trupă menţiune. Ceea ce este mai important este că am avut ocazia să petrecem trei zile alături de marii actori şi să învăţăm de la ei, lucruri pe care poate nici nu le visam. Asta a fost cu adevărat important. Dar toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără ajutorul Părintelui Mihăilă, care este preşedintele Asociaţiei Fălticeni Cultural şi care a făcut toate aceste lucruri posibile, pentru că trebuie spus că el a organizat acest festival şi ne-a oferit această posibilitate unică.
În primăvară a urmat a doua etapă a festivalului, unde au fost trupe din toate colţurile ţării, Suceava, Botoşani, Panciu, Bucureşti, Roman şi altele. De data aceasta competiţia a fost şi mai strânsă, dar asta nu i-a împiedicat pe colegii mei Valentin şi Codruţa să participe cu piesa “Nervi” de Ion Băeşu , luând menţiune, iar Valentin a luat din nou locul I la sectiuna monolog şi Codruta locul al II-lea. Felicitări amândurora şi vă ţinem pumnii în continuare. Au urmat din nou câteva zile de vis, alături de marii artişti care ne învăţau mereu câte ceva nou. Ce aş mai putea spune? Da, aş mai avea ceva de spus. Cu ajutorul părintelui am dat o reprezentaţie cu “Profesoara de maniere” după care am făcut o preselecţie pentru cei care vor să facă teatru, pentru că ştiam că în oraşul acesta mic, exista talente care aşteaptă să fie descoperite, şi de ce nu? Merită să ne mândrim şi noi. Aşadar acum suntem 40 de elevi de la toate liceele din oraş care alcătuim trupa “Birlic”, deoarece aşa se numeşte oficial asociaţia din care facem parte “Asociaţia Fălticeni Cultural – Grigore Vasiliu Birlic”. Acum suntem o familie şi mai mare care a realizat şi mai multe. 18 dintre noi, împreună cu Ik, am făcut un spectacol de mişcare şi sonete, care a lăsat Falticeniul cu gura căscată şi care va mai face ravagii şi în alte oraşe. Suntem puşi pe treabă şi nimeni nu ne poate opri. Se apropie a treia etapă a festivalului “Grigore Vasiliu Birlic” şi ne gândim să facem alte piese, dar nu ne-am hotărât încă. Suntem abia la început şi vom continua până la sfârşit. Când va fi acesta? Nu ştim. Tot ce ştim este că iubim teatrul şi vrem să facem asta cu adevărat. Deci cam asta este mica noastră poveste fără final, încă. Acum mă întorc în prezent şi vă mulţumesc că mi-aţi oferit posibilitatea să scriu despre aceste lucruri şi totodată noi trupă de teatru “Birlic” le mulţumim tuturor celor care ne-au fost alături şi celor menţionaţi în acest articol. Fără voi nu am fi unde suntem. Aşa că urmaţi-vă visele şi faceţi tot ceea ce vă place pentru că cineva, undeva, vă vede şi nu veţi şti niciodată unde aţi putea ajunge.
“Viaţa este o scenă mare, iar reflectorul ei este soarele; păcat că atunci când e noapte nimeni nu mai are putere să joace”. (Agrigoroaie Maria Magdalena)

Elevii din judeţul Suceava sunt invitaţi să participe la prima ediţie a Concursului de creaţie “Grigore Vasiliu Birlic”

Asociaţia Fălticeni Cultural, in parteneriat cu Consiliul Judeţean al Elevilor Suceava şi Inspectoratul Şcolar Judeţean organizează prima ediţie a concursului judeţean de creaţie “Grigore Vasiliu Birlic”. Obiectivele proiectului: cunoaşterea şi protejarea valorilor culturale locale; descoperirea unor noi talente, care se pot dezvolta şi confirma pe parcurs, întărind prestigiul şcolii şi al comunităţilor cărora le aparţin; stimularea creativităţii, a curiozităţii intelectuale, a comunicării şi deschiderii culturale ca elemente constitutive ale personalităţii tânărului european contemporan; educarea intelectuală, morală şi estetică a tinerilor, pregătindu-i pentru o viaţă cu noi şi multiple provocări. Ediţia din acest an va cuprinde trei secţiuni, după cum urmează: Secţiunea Creaţie literară: Poezie, Proză, Dramaturgie(deschisă elevilor din clasele IX-XII), Secţiunea Arte Vizuale: Fotografie, Desen, Pictură (deschisă elevilor din clasele V – XII), Secţiunea Proiecte: Prezentari Power Point, Flash, Site etc. (deschisă elevilor din clasele IX – XII). Participanţii vor trimite lucrările şi fişa de participare într-un singur fişier ataşat, pe adresele electronice ale concursului, specifice fiecărei secţiuni, până la data de 8 februarie 2012. Un concurent poate participa la una sau mai multe secţiuni/ subsecţiuni, în condiţiile respectării regulamentului.

Regulamentul si fişa de participare:

24 ianuarie – istorie şi cultură

Acordurile „unirii” se fac auzite şi la Fălticeni, în unităţile şcolare. La Şcoala „Alexandru Ioan Cuza”, a avut loc un seminar pe teme legate de evenimentul din 1859. Dezbaterile au continuat şi cu ocazia activităţilor derulate în cadrul Bibliotecii şcolii. Elevii şi cadrele didactice au depus flori la bustul domnitorului Al. I. Cuza, ne-a informat directorul şcolii, prof. Gabrel Baban.
Potrivit informaţiilor documentare, unirea cea mică fost sărbătorită prima dată la Fălticeni, marţi – 27 ianuarie 1859.
Şcolarii erau decoraţi cu culorile Unirii. Patru dintre ei, îmbrăcaţi în costume naţionale purtau steagul tricolar. După Te-deum , s-a mers la locuinţa administratorului din casele lui Alecu Forăscu, care se aflau în curtea actualului Muzeu „Ion Irimescu”, şi administratorul Al. Millo a spus: „Să sărbătorim reînvierea naţiunii române!”. În continuare , Nicu Gane, vorbind din partea tribunalului, a spus: „Serbarea aceasta este atâta de mare încât expresiunile ne lipsesc şi nu puteau arăta prin cuvinte. Sentimentele ce ne-au cuprins astăzi sunt mai presus de tot ce s-a zis, mai presus de tot ce-aşi putea zice.” După bal, tinerii, însoţiţi de muzici ce cântau „Hora Unirii”, se plimbau pe uliţi pînă în zori. Ivirea zorilor a fost întâmpinată cu urarea „Vivat Unirea!”, consemnează scriitorul Geo Nechita în monografia Însemnări fălticenene.
Ziua de astăzi are şi o importantă semnificaţie culturală pentru Fălticeni. Pe data de 24 ianuarie 1905 s-a născut Grigore Vasiliu Birlic, cel care a fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie.

Despre Grigore Vasiliu Birlic pe Cronica de Fălticeni

Elevii jandarmi prezenţi la manifestările dedicate zilei armatei române

Centrul Cultural al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi Fălticeni au organizat marţi 25 octombrie, ora 17.00, concertul folcloric intitulat “Bucură-te ţară mândră” desfăşurat pe scena Centrului Cultural “Grigore Vasiliu Birlic” din municipiul Fălticeni.
Manifestarea organizată cu ocazia Zilei Armatei Române a cuprins momente artistice susţinute de Cornelia şi Lupu Rednic, Ciprian Istrate, Marius Zgâianu. În deschiderea spectacolului a evoluat Larisa Nunvailer, fiica unui subofiţer jandarm al unităţii noastre.
De asemenea, o subunitate de elevi jandarmi alături de cadre ale Şcolii Militare au participat la manifestările prilejuite de Ziua Armatei în municipiul Suceava.
Purtător de cuvânt
Cpt. Irina Airinei

Galerie foto:

Iubeşte-mă AMERICA!

Teatru pe scena Centrului Cultural Grigore Vasiliu Birlic

Joi, 27 Octombrie, ora 17, se joaca piesa Iubeste-ma America, la Falticeni! Evenimentul este organizat de Asociatia FalticeniCultural.

Această piesă este o comedie, premiată în Canada şi România care prezintă povestea fascinantă a unei actriţe plecată de pe melagurile mioritice, Stela, si care o dată ajunsa pe pămţntul fagaduinţei, se lovește de o serie de obstacole, iar peripeţiile de adaptare, specifice oricărui emigrant din lume, o să vă aducă zâmbetul pe buze, dar și o mică lacrimă în colțul ochiului.

Această piesă este un one man show, mai degrabă one woman, pentru că Stela este intrepretată de către Claudia Motea, este o actriţă/dramaturg româno-canadiană.

Regia este semnată de către maestrul AL.G. Croitoru, o personalitate marcantă a cinematografiei româneşti, regizor de film şi teatru, scenarist, poet si profesor de Arta Regiei de Film şi Televiziune şi Arta Actorului de Film şi Televiziune la Facultatea de Arte a Universităţii Hyperion din Bucureşti.

Preţul biletului este 10 lei şi poate fi procurat la numărul de telefon: 0743102992.

Sâmbătă, 1 octombrie, teatru la Casa de Cultură Fălticeni

Fălticenenii sunt invitaţi la teatru. La sfârşitul săptămânii, Atelierul de teatru din Botoşani, trupă câştigătoare a primei ediţii a Festivalului de Teatru „Grigore Vasiliu Birlic”, revine la Fălticeni cu două reprezentaţii ale spectacolului „Reţeta dragostei”. Spectacolele vor avea loc sâmbătă, 1 octombrie, de la orele 17.30 şi 19, pe scena Centrului Cultural „Grigore Vasiliu Birlic”. Preţul biletului este de 5 lei şi poate fi achizitionat de la profesorii membrii ai Asociatiei Fălticeni Cultural din cadrul celor trei colegii fălticenene.

“Doi pe o bancă” – Festivalul de Teatru pentru Tineret “Grigore Vasiliu Birlic”

Vineri, 2 septembrie, în ziua a treia a Festivalului de Teatru pentru Tineret “Grigore Vasiliu Birlic” a fost pusă în scenă piesa de teatru “Doi pe o bancă”, în regia lui Tudor Mărăscu, cu Emil Hossu şi Catrinel Dumitrescu. Evenimentul a avut loc în sala de specatacole a Centrului Cultural “Grigore Vasiliu Birlic” (Casa de Cultură), în faţa a peste 300 de spectatori.
Spectacolul se va juca şi la Suceava, duminică 4 septembrie, începând cu ora 19, la Casa de Cultură a Sindicatelor.

Galerie foto

Premiile Festivalului de Teatru pentru Tineret “Grigore Vasiliu Birlic” – Fălticeni, ediţia I

A căzut cortina peste prima ediţie a Festivalului de Teatru pentru Tineret “Grigore Vasiliu Birlic” de la Fălticeni, eveniment organizat de către Asociaţia culturală Grigore Vasiliu Birlic în parteneriat cu Primăria Fălticeni. Vineri, pe treptele Casei de Cultură din Fălticeni, actorii Draga Olteanu Matei şi Eusebiu Ştefănescu au anunţat câştigătorii celor trei secţiuni: monolog, trupe de teatru şi teatru studenţesc. Dacă la secţiunea monolog fălticenenii au monopolizat podiumul prin Denis Bubuţanu şi Briana Benţa – categoria 10 – 14 ani, respectiv Valentin Hriţcu şi Codruţa Ciobanu la categoria 15 – 25 de ani, în schimb premiile la secţiunile de teatru a plecat la Piatra Neamţ şi Botoşani. Marele premiu al festivalului, “Premiul Mihail Şerban”, a fost adjudecat de cea mai bună trupă de teatru în viziunea juriului, “Atelierul de teatru” din Botoşani. Premiile la categoria teatru studenţesc au fost împărţite între Facultattea de Arte din cadrul Universităţii Hyperion şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică. Premiile financiare au fost susţinute de către doi dintre descendenţii marelui actor Grigore Vasiliu Birlic, fraţii Alex şi George Şerban.

Secţiunea Monolog, grupa de vârstă 10 – 14 ani
Premiul I - Denis Bubuţanu (Fălticeni)
Premiul II - Bogdan Ciuresu (Piatra Neamţ)
Premiul III – Briana Benţa (Fălticeni)

Secţiunea Trupe de teatru, grupa de vârstă 10 – 14 ani
Premiul I – Trupa “Artis” (Piatra Neamţ)
Premiul II - Trupa “Micii Justiţiari (Frumosu – Suceava)
Premiul III – Trupa “Trei” (Boroaia)

Secţiunea Monolog, grupa de vârstă 15 – 25 ani
Premiul I – Valentin Hriţcu (Fălticeni)
Premiul II – Codruţa Ciobanu (Fălticeni)
Premiul II – Noemi Tătaru (Panciu)
Premiul III – Vlad Ianus (Roman)

Secţiunea Teatru, grupa de vârstă 15 – 25 ani
Premiul I “Mihail Şerban”, marele premiu al festivalului – Trupa “Atelierul de teatru” (Botoşani)
Premiul II “Radu Beligan”, Trupa “Gong” (Roman)
Premiul III “Ion Lucian”, Trupa “Les neuf fantastiques” (Fălticeni)

Secţiunea Teatru studenţesc
Premiul I – Piesa “Preţul fericirii” – studenţii Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii Hyperion, clasa Eusebiu Ştefănescu (Andreea Tănase şi Monica Muşat)
Premiul I – Piesa “Urmăreşte-mă” – studenţii UNATC Bucureşti (Alexandra Buză şi Alina Badea)
Marele premiu - Piesa “Tigrul” – studenţii Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii Hyperion, clasa Eusebiu Ştefănescu (Andreea Tănase şi Dan Clucinscgi)

Au mai fost acordate diplome de excelenţă profesorilor coordonatori, organizatorilor, membrilor juriului şi principalilor sponsori.

Galerie foto:

Surse suplimentare:
http://www.monitorulvn.ro/articole/noemi-tataru-premiata-la-festivalul-de-teatru-de-la-falticeni_2_114712.html

http://www.monitorulvn.ro/articole/-wannabes–la-festivalul-interna-ional-de-teatru-de-la-falticeni_2_114482.html

“Claunii” – Festivalul de Teatru pentru Tineret “Grigore Vasiliu Birlic”

CU PLECĂCIUNE, BOIERI!

O afirmaţie a lui Constantin Gane, autorul cunoscutelor Trecute vieţi de doamne şi domniţe ne-a reţinut atenţia cu decenii în urmă. Într-un număr din Magazin istoric, acesta mărturisea că tânărul V. Alecsandri fusese refuzat de o boieroaică ţinutaşă când ar fi candidat la mâna fetei acesteia. Acesta s-ar fi răzbunat imortalizând-o cu inteligenţă ludică în Chiriţa, care la rându-i, a contribuit la nemurirea acestui monarh neîncoronat al teatrului românesc. Boieroaica de provincie cu vise de a se „metaharisi evropeneşte” ar fi avut-o drept model pe Anastasia Grecianu.
Localizarea personajului are suport în istoria locală. Artur Gorovei în monografia Folticenii. Cercetări istorice asupra oraşului, 1938 şi Vasile Costăchescu în Istoria oraşului Fălticeni cu un scurt istoric al judeţului Baia, 1941 amintesc vechile familii boiereşti autohtone citându-l pe Dimitrie Cantemir. Pe Uliţa Sucevei era consemnată familia vornicului Gheorghe Grecianu (p. 131) care va deveni ispravnic în 1863 pentru scurtă vreme în timpul domniei lui Cuza (p. 308) continuând şi încheind şirul ispravnicilor: Alecu Drăguşanu, Dim. Cantacuzino, Alecu Botez Forăscu, Alecu Milo şi Nicolae Gane. Numele va fi consemnat şi în rândul proprietarilor megieşi cu Fălticenii, care aveau păduri: Dumitru Gh. Grecianu şi doctorul Al. Grecianu (p. 171). Moşia de la Valea Glodului alături de cea a boierilor Gane de la Pleşeşti a făcut obiect de istorie literară şi culturală.Moşia Bârzoieni, Chiriţa Bârzoi ot Bârzoieni, de asemeni.
Activă şi energică – „mucezâsem la Bârzoieni” – Chiriţa visează la „igheonomicon” vrând să devină isprăvniceasă cu „jăndari la poartă şi-n coadă”. Rădvanul – trăsura cea galbănă de pe vremea bejăniei când s-a căsătorit, a purtat-o, cu pocnete surugieşti având pe capră fecior boieresc, pe şleahul de altă dată de pe valea Şomuzului Mic, pe la rohatca dinspre Botoşeni unde a auzit cântecul din Piatra din casă, când spre Fălticeni unde era adeseori înscrisă în catastiful barierei – „mai anţărţ la iarmaroc la oblonul trăsurii” sau la bariera Păcurarilor – „să vii până la Ieş cale de două poşte… două zile şi două nopţi” cu dorinţa expresă „să mă fantaxăsc şi eu prin târg ca altele”. Chiriţa nu se mulţumeşte „a horăi boiereşte la moşie”. În etac visează la tualete, suarele şi baluri, la toate danţurile – „valţu, şi cotilonu, şi polca, şi mazurca, şi cadrilu… ne apucăm de gioc cum amurgeşte”. La Iaşi, la fteatru, îşi vede propria devenire: „are să se mânie foc cucoana Chiriţa… pentru că-i chiar piesa ei”… „bată-l concina pe auftor” care a surprins-o „bucăţică tăiată”… „aşa mi-a venit un paraxân (idee) că am ieşit din lozniţă” ( lojă ). Doar Guliţă ar putea-o răzbuna: „Doamne! De s-ar face mai mare să scrie şi el pesă de ftiatru… am să-l pun să toarne o pesă aftorului… de ştii? Să se sature” De altfel, Guliţă va deveni „flăcău de băiat în Senat. Cenuşer” (conţopist). Pe la 1850 când începe ciclul Chiriţelor, ascensiunea de isprăvniceasă sau baroneasă era doar visul. Alecsandri nu a rămas la un caz, ci l-a generalizat impunând arhetipul. „Una-i Chiriţa pe lume!”
Buna dispoziţie este contaminantă pentru că Chiriţele sunt scrise cu miez şi umor. Replicile sunt memorabile: „fiţi mai îmbobocite”; „am codălghit-o” ( încurcat-o); „iar începi să faci litopisiţu”; „ te deranjarisesc”; „mă flatarişâşte”, „protestaruiesc în numele hristoitiei”; „un bal fără slujitori la scară şi-n tindă, n-are ifos, n-are ighemonicon”; „mi-am comendat tualete”; „ ce-s marghioliile aiste?… acuş învie”.
Interpretările sunt memorabile de la travestiurile lui Matei Milo şi Miluţă Gheorghiu până la muzicalurile lui Tudor Chirilă. Dar mai presus de acestea, autentica Chiriţă interpretată de Draga Olteanu Matei după propriul scenariu în regia lui Mircea Drăgan într-o distribuţie aleasă „cu frăţească dragoste”: Dem Rădulescu, Ştefan Tapalagă, Ileana Stana Ionescu, Cezară Dafinescu, Rodica Popescu Bitănescu, Teofil Vâlcu, Dionisie Vitcu. Nemuritoarea Chiriţă cu mantilă, drituri şi pasportu.
Cu dritu de a onora teatru românesc, scena şi ecranul românesc şi acest colţ de lume din care ne salută în Festivalul Internaţional de Teatru pentru Tineret „Grigore Vasiliu Birlic” Doamna Draga Olteanu Matei, Cu plecăciune, boieri!
Mioara Gafencu

Festivalul Internaţional de Teatru pentru Tineret “Grigore Vasiliu Birlic” – program oficial (actualizare 23 august 2011)

31 august – 4 septembrie 2011 – Casa de Cultură Fălticeni
Programul festivalului (actualizat la data de 23 august 2011)

Miercuri – 31 august 2011
9-10°° Deschiderea Expoziţiei de Artă Fotografică

10-12°° Workshop: ”Tehnici de auto- cunoaştere” (laborator de cercetare a ştiinţelor omenescului) împreună cu un grup de studenţi de la UNATC– Bucureşti şi participanţii la Festival.

14-16°° Workshop: „Tehnici de lucru cu adolescenţii în arta actorului” (Teatrul formă de educaţie şi autoeducaţie).
Coordonator: D-na Carmen Trocan

17°° Studenţii Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii „Hyperion” – Bucureşti prezintă Recitalul de poezie „Preţul Fericirii”.
În distribuţie: Loredana Benga, Monica Muşat şi Andreea Tănase

18°° UNATC – Bucureşti prezintă spectacolul “Urmăreşte-mă” de Peter Chaffer.
În distribuţie: Alexandra Buză şi Alina Badea

20°° Piesa de teatru „Tigrul” de Muray Schisgall
În distribuţie: Andreea Tănase şi Dan Clucinschi

Joi – 1 septembrie 2011

9-13°° Concurs secţiunea interpreţi (Recitare poezie sau monolog)

14-18°° Concurs secţiunea trupă de teatru
18 – UNATC Bucureşti prezintă spectacolul “Claunii”. În distribuţie: Alexandra Buză şi Alina Badea.

19°° Teatrul Municipal Traian Grozăvescu – Lugoj prezintă piesa de teatru “Haide, ucide-mă dragoste!”.
În distribuţie: Ileana Caprariu, Lăcrămioara Androni şi Ovidiu Decean.

Vineri – 2 septembrie 2011

9-13°° Concurs secţiunea trupă de teatru

14-17°° Concurs secţiunea trupă de teatru

18-19°° Gala extraordinară a decernării premiilor Festivalului Internaţional de Teatru pentru Tineret „Grigore Vasiliu Birlic”

19°° Teatrul Nottara Bucureşti prezintă spectacolul „Doi pe o bancă”.
În distribuţie: Catrinel Dumitrescu şi Emil Hossu

Sâmbătă – 3 septembrie 2011

10°° Excursie culturală pe „Drumul Coanei Chiriţa”:
• Agapă la Complexul Duhovnicesc Nicolaus – Hreaţca
• Vizitarea „Castelului de la Vultureşti”

17.00 - Asociaţia Culturală Teatrul Particular Braşov prezintă spectacolul “Tu, cine eşti?”. În distribuţie: Dorina Roman şi Marian Tret. Spectacolul va avea loc în Amfiteatrul Colegiului Naţional “Nicu Gane” – Fălticeni
19°° Compania Teatrală „Draga Olteanu Matei” – Piatra Neamţ prezintă spectacolul „Omul care a văzut moartea”.

Duminică – 4 septembrie 2011
Piesa de teatru “Doi pe o bancă”, în regia lui Tudor Mărăscu, cu Emil Hossu şi Catrinel Dumitrescu, se joacă şi la Suceava, începând cu ora 19, la Casa de Cultură a Sindicatelor.

Festivalul de teatru de la Fălticeni, evoluţia trupelor de teatru

Aseară au fost anunţaţi câştigătorii concursului la secţiunea trupe de teatru a Festivalului Internaţional de Teatru pentru Tineret “Grigore Vasiliu Birlic”, faza judeţeană. La categoria de vârstă 10 – 14 ani, cei mai buni au fost membrii trupei “Micii justiţiari” de la Şcoala “Ion Şuhale” din localitatea Frumosu, zona Câmpulung Moldovenesc. Cea mai gustată a fost evoluţia la secţiunea dedicată liceenilor, acolo unde, la mare luptă cu trupe de teatru din zona Suceava şi Cîmpulung, s-au impus două trupe de teatru de la Colegiul Naţional “Nicu Gane” Fălticeni: “Le Meilleurs” şi “Les neuf fantastiques”. Tot de la “Nicu Gane”, elevul Şerban Vornicu a fost remarcat de preşedinta juriului Draga Olteanu Matei pentru interpreatarea de excepţie a unui rol feminin, cel al Anetei Duduleanu, din piesa “Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu. Artista vrea să îl sprijine pe tânărul artist să-şi urmeze visul de a juca teatru.

Festivalul de Teatru pentru Tineret – ziua a doua – concursul trupelor de teatru

Galerie foto:

Video cronica

Festivitatea de premiere – secţiunea interpreţi (Festivalul Internaţional de Teatru pentru Tineret “Grigore Vasiliu Birlic”)

Poetul Mihai Eminescu comemorat în prima zi a festivalului de teatru de la Fălticeni

Înalt Prea Sfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţiului s-a aflat în fruntea unui sobor de preoţi din Protopopiatul Fălticeni care, la orele prânzului, a săvârşit o slujbă de pomenire a poetului Mihai Eminescu, în Biserica “Adormirea Domnului” din municipiul Fălticeni. Cu acelaşi prilej au fost pomenite toate personalităţile culturale ale Fălticeniului. Au fost de faţă actorii Eusebiu Ştefănescu, Draga Olteanu Matei, cantautoarea Maria Gheorghiu, primarul Vasile Tofan, viceprimarul Gheorghe Aldea, consilieri locali,alături de aproape 100 de fălticeneni. Asociaţia Fălticeni Cultural a depus o coroană de flori la monumentul poetului Mihai Eminescu, din curtea Muzeului de Artă “Ion Irimescu”.

Galerie foto:

14 iunie, data limită pentru înscrierea concurenţilor la Festivalul Internaţional de Teatru pentru Tineret “Grigore Vasiliu Birlic”

A rămas o săptămână până la debutul primei ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru “Grigore Vasiliu Birlic”, care va avea loc la Fălticeni în perioada 15 – 17 iulie. Festivalul este conceput în două etape, în luna iunie are loc preselecţia judeţeană, urmând ca finala cu caracter internaţional să se organizeze tot la Fălticeni , în perioada 1 – 4 septembrie 2011. Organizatorii evenimentului ne-au informat că, până acum, s-au înscris în concurs 10 trupe de teatru din judeţul Succeava şi 10 concurenţi pentru secţiunea de monolog. Inscrierile continuă până pe data de 14 iunie, cei interesaţi pot contacta organizatorii pe adresa de email asociatiafalticenicultural@yahoo.com, precum şi telefonic la numărul 0743.102.992.
“Asociaţia Fălticeni Cultural” a anunţat prezenţa în calitate de preşedinte a juriului, a îndrăgitei actriţe Draga Olteanu Matei. De asemenea, în cele trei zile ale etapei de preselecţie judeţeană, pe scenă vor urca actorii Eusebiu Ştefănescu, Carmen Trocan, Catrinel Dumitrescu şi cantautoarea Maria Ghiorghiu. Miercuri, a început şi campania locală de promovare a evenimentului. (AS)

Holocaustul – o istorie de peste 60 de ani

La propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, Guvernul a declarat prin H.G. 436/2004 ziua de 9 octombrie – Ziua Holocaustului. Semnificaţia acestei zile este legată de începerea deportării evreilor din România în Transnistria, în anul 1942, ca parte a planului Germaniei naziste şi a statelor colaboratoare de persecutare şi anihilare a evreilor europeni. Şase milioane de evrei şi alte milioane de oameni – ţigani, slavi, disidenţi politici, homosexuali , prizonieri de război, bolnavi mintali şi infirmi – au pierit ucişi de nazişti între 1933 – 1945. Politica de ură rasială promovată de nazişti a avansat cu neobosită cruzime de la propaganda urii la asasinatul în masă, culminând cu exterminarea evreilor şi a culturii evreieşti din Europa. Holocaust este un fenomen unic prin amploarea brutalităţii sale, prin cruzimea sa fără scrupule şi prin caracterul rece, industrial al asasinatului în masă, care s-a practicat în această perioadă. Cu toate acestea, cauzele sale persistă până în ziua de azi. Ura rasială, crizele economice, tarele psihologice şi morale ale oamenilor, îngăduinţa sau complicitatea omului de rând faţă de prigonirea aproapelui său sunt încă răspândite în lume într-un chip rău prevestitor. Trebuie deci să avem curajul de a ne aduce aminte de Holocaust şi de a-l studia, oricât de mult ne-ar tulbura aceste studii şi amintiri. Căci este nevoie de oameni informaţi, cu o bună înţelegere a lucrurilor şi angajaţi moral pentru a împiedica o repetare a prigoanei. Prigonirea oamenilor în orice epocă şi în orice loc este intolerabilă. A acţiona împotriva ei este începutul speranţei. Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni păstrează între documentele sale o dovadă certă a contribuţiei unuia dintre marii artişti ai neamului în ajutorarea evreilor români în timpul prigoanei naziste. Grigore Vasiliu-Birlic este fălticeneanul care a salvat sute de evrei de lagărele naziste. Potrivit lui Alexandru Fischer, într-un material publicat în FACLA, octombrie 1966:

“Era în vara anului 1942. Curtea fostului Cămin studenţesc „Schuller” din Bucureşti, tranformat de regimul lui Antonescu în cerc de recrutare teritorial, era plină cu sute de evrei. Fuseseră chemaţi pentru a fi repartizaţi la munca obligatorie. Nimeni nu ştia ce se va întîmpla cu ei în următoarele două ore. În ochii tuturor, fără nici o excepţie, stăruiau întrebări chinuitoare… Printre zăbrelele gardului împrejmuitor priveau, cu tristeţe, părinţii, soţiile sau copiii celor aflaţi în curte. Abătuţi, dar prevăzători pentru eventualitatea că am fi fost trimişi în provincie, rudele aduseseră pachete, rucsacuri, gemantane sau lădiţe, cuprinzând câteva schimburi, un săpun, şi cîte ceva de mâncare… Lacrimi amare înecau privirile. Plâns tăcut, pe ici colo hohote, în batistele ce ascundeau feţele. Transpirase, prin bunăvoinţa unui caporal în termen, ‚că vreo 300 de oameni, trecuţi pe nişte tabele aflate spre semnare pe masa comandantului urmau să fie expediaţi, cu trenul, spre Călăraşi. De aici, convoiul urma să fie luat în primire de fiarele hitleriste, ă”, într-o direcţie necunoscută…Sumbră persepctivă… Într-un colţ, în curte, un grup nu prea numeros, înconjurat de foarte mulţi tineri, era ţinta privirilor. Din micul grup făceau parte actorii: N. Stroe, Al. Giovani, Willi Ronea, compozitorul Elly Roman, pictorul scenograf W. Siegfried şi alţii. La un moment dat, privirile tuturor fură atrase spre poarta prin care intraseră trei „civili”, salutaţi respectuos de sentinelă. Erau: C. Tănase, directorul teatrului „Cărăbuş”, Soare Z. Soare, prim regizor al teatrului Naţional din Bucureşti şi actorul Grigore Vasiliu-Birlic. Colonelul comandant al cercului, căruia îi fuseseră anunţaţi cei trei oaspeţi, i-a primit imediat în cabinetul său. Nimeni n-a ştiut niciodată ce s-a discutat în jumătatea de oră care a urmat… La ieşirea celor trei din biroul colonelului, sutele de oameni din curte i-au înconjurat, aşteptând să afle noutăţi. C. Tănase, ca cel mai vârstnic, s-a adresat tuturor:

De la 5.765 la 13 suflete – 300 ani de istorie a evreilor falticeneni

Conform statisticilor, în Fălticeniul anului 1805 erau 848 de evrei; în 1859 – 5.765; iar în 1899, erau 5.500; în 1930 – 4.046 suflete. Prin recensământul din 1941, s-a stabilit că populaţia evreiască a Fălticenilor a scăzut la 4.020 suflete, ca, în 1947 să fie 4.700 evrei, în 1950 – doar 3.000, în 1977 – 201 evrei. În recensămintele din 1992 – 52 evrei, în 2002 – 18 evrei iar în octombrie 2005 au mai rămas 13 suflete. Denumit vremelnic “Târgul Şomuzului”, Fălticeniul este atestat ca existând din 1780, “pe locul Şoldăneştilor, de pe moşia Stolnicului Ioniţă Başotă”. Hrisovul Domnesc al lui Constantin Moruzzi Voievod, confirmă că, aici, în acest orăşel din nordul Moldovei, au venit targoveţi “creştini, armeni, jidovi”. În 1780, exista o comunitate organizată, cu sinagoga şi aşezăminte rituale, însă aşezarea evreilor este atestată, aici, din 1722. O piatră funerară, datând din 1780, confirmă aşezarea timpurie a evreilor pe aceste meleaguri. În “Enciclopedia Română” se stipulează că aici, î’n 1846, existau o sinagogă, un spital israelit, care şi-a întrerupt activitatea în 1944, un azil de bătrâni şi o şcoală primară israelită. Date privind istoricul târgului sunt inscrise atât în monografia folcloristului şi istoricului Artur Gorovei (Fălticeni, 1938), cât şi în însemnările lui Nicolae Iorga; iar în 1852, avem date sumare datorate şi lui Wilhelm von Kotzebue, fost consul al Rusiei, care a trecut prin Fălticeni. “…Cea mai mare parte a mulţimii se compune din ţărani şi evrei…”
Date ample mai avem si in studiul lui M. Schwarzfeld, aparut in “Egalitatea” (1911). Israel Astruc – reprezentantul Organizatiei “Alliance Israélite Universelle”, intr-un raport din 1899, aprecia ca, in Falticeni, evreii traiau “intr-o saracie excesiva”. Cu timpul, insa (pana in 1942), datorita ocupatiilor din comert, mica industrie, pe taram social-cultural, situatia s-a imbunatatit. Despre activitatea comerciala a negustorilor evrei avea sa scrie si istoricul Itic Kara in articolul “Din istoria comertului moldovenesc intre 1829-1831″. Manascu Cotter sublinia ca “prin pozitia sa geografica, Falticenii era, in secolul al XIX-lea, si “centrul principal al comertului Moldovei cu Austria” si leagan, intr-un fel, al hasidismului. O pagina trista este inscrisa in istoria Falticenilor anilor 1940-1944. “La inceputul anului 1942, cea mai mare parte a evreilor din Falticeni, intre 16 si 60 de ani, a fost internata in lagarele de concentrare [...], trimisa in detasamentele de munca obligatorie din Basarabia” (din vol. Pagini din trecutul evreilor: Falticeni).

13 Sinagogi construite incepand cu 1795

La Falticeni au existat 13 sinagogi. in amintirile lui D. Bolintineanu, cuprinse in vol. Calatorii in Moldova, aflam despre acele “procesii religioase pe strada…”. “Sinagoga Mare”, construită în 1795 (acum în funcţiune). Distrusă într-un incendiu, ea a fost reconstruită în 1854; “Leipziger” (1812); “Habad” (1852), una dintre vechile sinagogi; Sinagogi ale croitorilor (1862), ale cizmarilor (1872); “Hevra Beit Semi” ; “Strul Hakatan” (1888); “Meir Ioil Last” (1890); “Mahala” (1862); “Klaus” (1870);”Iuhr” (nu se cunoaste anul). Sinagoga “Strul Hakatan” a fost înălţată, ca un elogiu postum, în memoria Rabinului Strul, caruia i se spunea “cel mic”… Era un rabin mare. În memoria Rabinului Tverski, s-a ridicat, întru altă neuitare, “Sinagoga Rabinului”. Oisie Falic – autorul volumelor Seilot ve Tsuvot (Response), Nehorah Deoraita (Lumina Legii) – avea propriul sau Beit Hamidras… Fiul sau a fost Gaonul Avraham Leib Rosen. Nepotul… Moses Rosen.

Cateva nume de presedinti ai comunităţii

MARTIN BALUS (av. Martin Bercovici) – s-a stabilit la Falticeni in 1929. Chemat in Bucuresti, in 1963, a facut parte din conducerea F.C.E.R. A decedat in 1975. EMIL SCHECHTER – a urmat Liceul “Nicu Gane” din Falticeni si Facultatea de Drept din Iasi. A fost avocat la Falticeni si, un timp, presedintele comunitatii. Din 1944, a fost presedinte al Comunitatii din Dorohoi, apoi la Bucuresti, secretar general al F.C.E.R. Integrat in treburile comunitatilor din tara, s-a identificat cu problemele lor comunitare; i-a cunoscut pe cei umili, rezolvandu-le problemele. Moses Rosen l-a cunoscut la Falticeni, orasul copilariei si adolescentei sale, pe cand se afla pe bancile Scolii primare Israelito-Romane. Av. Haim Grünberg – MARMOR “un bun evreu, un avocat si un magistrat deosebit”.

Primele scoli evreiesti si profesorii lor de elita

În 1866 s-a înfiinţat o şcoală publică de băieţi, condusă de ebraistul S. Rabener, unul dintre traducătorii poeziei româneşti. Alte două şcoli elementare, subvenţionate de o organizaţie filantropică, inaugurate inainte de 1866, dar inchise temporar, şi-au reluat cursurile în 1874. În 1899 – se deschide o şcoală de fete, cu 168 de eleve. Jewish Colonisation Association (J.C.A.) a atribuit ajutoare materiale şcolilor din Fălticeni. Antreprenorul Isidor Last lupta pentru construirea unui local donând o sumă de bani pentru fondarea unei şcoli de ucenici. A. G. Davidescu execută, în 1903, proiectul unei şcoli moderne “pe un teren cumpărat de comerciantul Max Goldenthal…” (Liviu Rotman, Scoala israelito-romana. 1851-1914). Printre profesorii excepţionali, pe care prof. David Riemer i-a numit “de elită”, semnalăm: M. Sufrin, Braunstein Berthold, Albert Spaier, David Moscovici şi Iohanan Iacubov, Alter Dorf, Israel Rosenbach s.a.

A existat cercuri, asociaţii, societăţi culturale şi o bibliotecă celebră

Este vorba de Cercul studenţilor evrei din Fălticeni care organiza conferinţe, Cercul Cultural “Eugen Relgis”, înfiinţat de Iacob Bacalu, Cercul Cultural “Cugetarea”, condus de Fischel Haimovici. Este interesant de amintit că una dintre şedinte a fost prezidată de folcloristul Artur Gorovei. Societatea “Înfrăţirea” a fost înfiinţată în anul 1928, condusă de Lazăr Peltz. Asociaţia Culturală a Femeilor Evreice (A.C.F.E.) organiza acţiuni culturale şi de strângere a donaţiilor. Timp de cinci ani (1935-1940), una dintre cele mai importante bilblioteci a fost Biblioteca “Shalom Alehem”.

Tipografii, ziare, publicaţii sioniste

Tipografia “A. Goldner” (1876), Tipografia “M. Saidman” (1879) – “denumita «Junimea», a desfăşurat o activitate mai intensă ca a tipografiei lui A. Goldner” (Manes Leib). Aici au văzut lumina tiparului: “Revista populară” a lui Eugen Teodorini şi Artur Gorovei, “Răvaşul poporului” editat de Mihail Sadoveanu şi Artur Gorovei şi “Şezătoarea” (1892-1915), revistă “pentru literatură şi tradiţie populară”, care a apărut succesiv în tipografiile “Saidman”, “Goldner” şi “Bendit” . Tipografia “Gutemberg”, înfiinţată de Iosif Bendit în 1906, Tipografia “Cultura”, condusă de Copel Schwartz. În 1881apare ziarul “Armonia”, organ chowewe-sionist. În 1882 – “Stindardul”, în paginile periodicului este impulsionată activitatea de emigrare a tineretului. Primele numere din “Gazeta de Fălticeni”, “Voinţa Sucevei”, “Curentul fălticenean”, s-au datorat lui Leon Negru. În 1897 apare “Drepturile”, gazetă locală cu tematică politică. Iancu Sin Leizer a fost un remarcabil legător de cărţi, cu o vastă cultură iudaică şi laica şi, în acelaşi timp, un tipograf care a construit “un teasc de lemn… cea dintâi maşină din noua tipografie a lui Saidman” (Leib Manes).

Mainile de aur ale unor meseriaşi care au fost cândva

Să ne amintim de marii croitori evrei ai Fălticenilor. De căldărarii, chitarii, cojocarii evrei care au făcut epocă. Zeci şi zeci de meseriaşi, dacă nu sute, mii. Au construit şi săli de spectacole : Adolf Bayer şi Moise Herman. Au păstrat legături strânse cu marii meseriaşi şi neguţători, cu confraţii lor întru “brăţari de aur” din Moldova, Muntenia, Transilvania…

Fapte de viaţă, fapte de istorie

Unirea Principatelor a fost sarbatorită în principalele temple şi sinagogi, unde s-au oficiat Te Deum-uri solemne, s-au organizat festivităţi în şcolile comunităţilor şi societăţilor evreieşti. În Fălticeni, după solemnitatea oficială a defilat societatea rezerviştilor evrei, în frunte cu dr. Weisselberg şi rezervistul Refull Aurelovici. La Sinagoga Mare din Fălticeni a vorbit dl Iechil Saraga, consilier comunal, arătand dragostea cu care evreii iau parte la aceasta sărbatoare când sunt dezrobiti.
Au fost folosite documente aflate în arhiva Galeriei Oamenilor de Seamă Fălticeni
si infomaţii publicate de site-ul www.romanianjewish.org