După slujba de sfinţire a Galeriei Oamenilor de Seamă soborul de preoţi au oficiat o slujbă similară şi în muzeul Ion Irimescu.
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Falticeni, a fost inaugurat în anul 1974 şi adăposteşte cea mai mare colecţie de autor din ţară, cu peste 300 de sculpturi, 1.000 de lucrari de grafică şi pictură şi 5.500 de volume de artă. Muzeul este unicul de acest gen din România şi al doilea din lume după Colecţia Rodin de la Paris.
Proiectul „Repararea, reabilitarea şi modernizarea obiectivului de patrimoniu – Muzeul de Artă din Municipiul Fălticeni”, proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Regional 2007-2014, Axa prioritară 5 – “Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.1 – “Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe”. Proiectul a fost implementat în perioada 28 februarie 2010 – 25 mai 2012, având o valoare totală eligibilă revizuită de 5.132.386,92 lei, din care 3.393.364,88 lei finanţare prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, iar 1.015.382,33 lei cofinanţarea eligibilă a beneficiarului.
Obiectivul principal al proiectului a fost atins prin activităţile de reparare, reabilitare şi modernizare a clădirii principale, amenajarea peisagistică şi modernizarea utilităţilor aferente obiectivului de patrimioniu, oferind instituţiei muzeale o infrastructură durabilă care permite valorificarea patrimoniului cultural existent.
„Catedrala cuvântului”
Pe lângă proiectul de reabilitare a Muzeului de Artă “Ion Irimescu”, primăria Fălticeni a finanţat din fonduri proprii reabilitarea clădirii în care funcţionează „Galeria Oamenilor de Seamă”. “Galeria oamenilor de seamă” şi-a deschis porţile la 16 iunie 1972, în casa donată de scriitorii Horia şi Vasile Lovinescu, sub directa îndrumare a cronicarului Eugen Dimitriu. Prezent la slujba de joi, scriitorul Eugen Dimitriu a povestit despre începuturile activităţilor culturale la acest muzeu, dar şi despre întâlnirile pe care le-a avut domnia sa cu o parte din membrii familiei Lovinescu.
„Cunosc pe locatarii acestei clădiri de când eram elev în clasa a II- a, din 1935. Îmi aduc aminte de Horia Lovinescu, care era în clasa a VIII –a, de Eugen Lovinescu care se remarca cu scrieri în cenaclul literar condus de Dan Protopopescu. … Am ajuns la acest muzeu în 1971 şi după un an de muncă am reuşit să deschidem Galeria Oamenilor de Seamă. În aceea perioadă a fost o avalanşă de vizitatori atât din ţară cât şi din străinătate curioşi să se întâlnească cu aceşti scriitori fălticeneni” a spus Eugen Dimitriu.
Proiectul de reabilitare şi consolidare a clădirii Galeria Oamenilor de Seamă, o clădire construită cu peste 150 de ani în urmă a vizat: refacerea lucrărilor de arhitectură (tencuieli interioare şi exterioare, pardoseli, zugrăveli, înlocuirea tâmplăriei existente cu alta nouă, executată după acelaşi model), consolidări de structură şi refacerea tuturor instalaţiilor interioare şi exterioare (termice, sanitate, electrice, paratrăsnet). Elementele arhitecturale de faţadă au fost refăcute păstrând linia arhitectonică şi profilele pentru ancadramente existente. Acoperişul a fost revizuit pe toată suprafaţa asterealei şi a fost înlocuită în întregime învelitoarea din tablă zincată.
Valoarea investiţiei s-a ridicat la 899.391,27 lei urmând ca dotările interioare (mobilier şi suporti de expunere) să facă obiectul unei achiziţii publice cu fonduri alocate de la bugetul local al municipiului Fălticeni.
Ambele muzee vor reintra în circuitul turistic în a doua parte a acestui an. (SB)
E o zi minunată de primăvară. Soarele cu razele lui calde mângâie natura care stă gata să se îmbrace în haine de sărbătoare.
În această zi însorită, împreună cu doamna învăţătoare şi colegii mei am păşit sfioşi în Grădina liniştii, unde a trăit şi a scris Ceahlăul prozei româneşti, scriitorul Mihail Sadoveanu. Din prag ne-a întâmpinat bustul robust al marelui prozator. Parcă urându-ne „bun venit”. Am admirat cărţile, pozele ce ilustrau familia, viaţa sa şi pasiunile scriitorului: vânătoarea, pescuitul şi şahul. Apoi am ascultat vocea sa de aur citind din nepreţuitele „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Ne-a impresionat mai ales citatul în care Mihail Sadoveanu vorbeşte despre Fălticeni: „La Fălticeni am băut apa vie a sufletului românesc”.
De acolo am pornit spre Dumbrava Minunată pe urmele Lizucăi şi ale lui Patrocle. Aerul dulce de primăvară, cântecul păsărilor şi pădurea neclintită ne încântau. Am poposit la scorbura unde s-au adăpostit cei doi când i-a prins noaptea.Scorbura bătrână ne aştepta. Mi-a trecut prin minte toate peripeţiile pe care le-a întâmpinat Lizuca şi Patrocle, cât de curajos era căţelul.Dar glasul doamnei învăţătoare m-a trezit din visare.
Atunci m-am gândit că în Fălticeni sunt locuri minunate ce merită să fie văzute şi oameni de seamă cu care ne putem mândri.
(Dodu Dan, Clasa a III a B, Şcoala Nr.2. „Ion Irimescu”)
După ce în luns februarie au avut ocazia să pătrundă în muzeul renovat care va adăposti operele de artă ale maestrului Ion Irimescu, fălticenenii au avut parte de o nouă surpriză în ultimele zile. Cei care ies la plimbare după lăsarea întunericului pot admira iluminatul arhitectural al clădirii, pus în funcţiune la sfârşitul săptămânii trecute. Aflat în perioada de adaptare a microclimatului şi de amenajare a exponatelor, muzeul sculptorului Ion Irimescu va fi redeschis pentru public la jumătatea lunii august.
Galerie foto / video – A|S:
Martie 2012 – cadre preluate în apropierea finalizării lucrărilor de reabilitare a Muzeului de Artă “Ion Irimescu” din Fălticeni, proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013. Muzeul va fi redeschis vizitatorilor în luna august 2012.
În această săptămână se desfăşoară activităţi în cadrul programului Zilele şcolii nr. 2 „Ion Irimescu” din Fălticeni. Încă de luni, elevii, profesorii şi părinţii au participat la diverse acţiuni dedicate sărbătoririi celor 139 ani de existenţă ai şcolii. Este vorba de concursuri de cultură generală şi arte plastice dar şi de o colectă de produse alimentare în beneficiul sinistraţilor zăpezii din sudul ţării, produse care au fost predate Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă de la Fălticeni. Astăzi vor fi selectate formaţiile artistice care vor participa vineri la spectacolul festiv care va încheia cele cinci zile de manifestări dedicate şcolii. Cu acest prilej vor fi premiaţi elevii care au obţinut rezultate deosebite la olimpiade şi concursuri şcolare.
Sala “Pictor Aurel Băeşu” din cadrul muzeului de Artă “Ion Irimescu” Fălticeni, a găzduit vineri, 10 iunie, lansarea volumului de poezii, al cărui autor este profesor Constantin Bulboacă. Cartea care poartă titlul sugestiv, “Din pulberi de stele”, a fost caracterizată de Varujan Vosganian, membru al Uniunii Scriitorilor, cel care face şi prefaţa cărţii, ca fiind o poveste a sentimentelor. În volumul care cuprinde poezii scrise pe parcursul mai multor ani, respectiv în perioada 1971-2011, se regăsesc mai multe teme, predominant fiind sentimentul iubirii – de femeie, de natură, de semeni. Cartea scrisă de Constantin Bulboacă, este ilustată cu desene realizate de bunul său prieten, Mihail Gavril, care a adus la Fălticeni o expoziţie inedită sub titlul „Din Bucovina la Balcic”.
Multe din lucrările expuse de pictor, se regăsesc în paginile cărţii ”Din pulberi de stele”, acestea creând o imagine cum nu se poate mai bine asupra temelor poeziilor lui Constantin Bulboacă.
Prezentarea cărţii a fost făcută de scriitoarea şi jurnalista, Doina Cernica, cea care a făcut şi o prezentare a tablourilor lui Mihail Gavril. Despre creaţia profesorului Bulboacă, despre sensibilitatea cu care s-a aplecat asupra poeziei, au mai vorbit profesoara Mioara Gafencu, profesorul Nicolae Sturzu, primarul municipiului Fălticeni, Vasile Tofan, care s-a arătat oarecum surprins de latura poetică a fiinţei lui Constantin Bulboacă, preotul Gheorghe Brădădan şi muzeografa Gabriela Curtui. Prezent la lansare ar fi trebuit să fie şi scriitorul Varujan Vosganian, însă prefaţa cărţii, făcută de acesta a constituit un mesaj direct către cititori, referitoare la ceea ce a vrut să transmită autorul prin acest volum.
Constantin Bulboacă s-a născut la Ungureni, judeţul Botoşani, a absolvit Facultatea de Istorie – Filosofie a universităţii din Iaşi, iar în prezent este profesor de istorie la Şcoala „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni. Deşi mulţi dintre cei care îl cunosc pe Constantin Bulboacă s-au arătat surprinşi de înclinaţia acestuia spre poezie, trebuie spus că autorul volumului a fost membru al unor cenacluri literare din Botoşani, Suceava şi Fălticeni, a publicat poeme şi articole în volume colective ale poeţilor suceveni. Cel care i-a recunoscut în mod deosebit calităţile scriitoriceşti a fost profesorul Neculai Sturzu, care a amintit celor prezenţi că profesorul Bulboacă a „cochetat” şi cu publicaţia „Opinia fălticeneană”.
La lansarea primului volum de poezii al lui Constantin Bulboacă, au fost prezenţi colegi, prieteni, admiratori şi nelipsita lui muză de inspiraţie, şoţia, profesoara Nora Bulboacă.
„Sunt o frământare continuă de când mă ştiu. Oamenii mă cunoscut în diverse ipostaze, puţini ca şi poet, însă nu mă voi opri aici, deşi am debutat cu un volum de poezii destul de târziu”, a spus autorul.
Silviu Buculei

Duminică, 20 martie, ora 16, Sala “Pictor Aurel Băeşu”
Prezintă:
Isabel Vintilă – critic literar
Alexandru Ovidiu Vintilă – poet
Peste 200 de persoane au participat la evenimentul comemorativ dedicat împlinirii a 108 ani de la naşterea maestrului Ion Irimescu, organizat de Primăria Municipiului Fălticeni şi Muzeul de Artă “Ion Irimescu” în sala Pictor “Aurel Băeşu”. În amintirea Patriarhului artelor româneşti, renumita familie de artişti plastici Neamţu (Cela, Costin şi Lisandru) a vernisat expoziţia “3 NEAMŢU”, expoziţie deschisă publicului fălticenean până la sfârşitul lunii martie. Expoziţia a fost prezentată de profesorul universitar Gheorghe Macarie şi de scriitorul Grigore Ilisei. Mesajul comunităţii locale a fost transmis de către primarul Vasile Tofan. În numele celor trei artişti, reveniţi la Fălticeni cu o expoziţie de grup, după 16 ani, a luat cuvântul Cela Neamţu. Manifestările din 27 februarie s-au încheiat cu un program artistic susţinut de pianistul pianistul Laur Hreniuc şi de Grupul vocal al Fundaţiei Culturale “Ion Irimescu”.
Galerie foto:
La 21 februarie 1837, în vechiul târg de pe Şomuz, o şcoală nouă îşi primea elevii pe uşa larg deschisă. Primul director al şcolii, cel care s-a străduit ca acest eveniment să aibă loc, a fost preotul iconar Ion Savel. În anii ce-au urmat, şcoala a funcţionat în diverse structuri (şcoală de băieţi, şcoală de fete, gimnaziu unic) la diferite adrese. Din 1896, Şcoala Nr. 2 se află pe strada Nicolae Beldiceanu, la numărul 23. În 1998, cu binecunoscuta-i generozitate, Maestrul Ion Irimescu a dăruit numele său şcolii fălticenene, care de atunci poartă cu mândrie şi responsabilitate această nobilă povară.
În 1998 s-au sărbătorit 125 de ani de existenţă a şcolii şi de atunci zilele din perioada aceasta din februarie, premergătoare zilei de naştere a Maestrului (27 februarie), au devenit zilele şcolii. În acest an, zilele şcolii se desfăşoară în perioada 21-25 februarie. Cu ce se prezintă Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 „ Ion Irimescu” din Fălticeni la ceas aniversar am aflat de la directorul instituţiei, profesor Costică Parfenie. „În primul rând, cu o comunitate de elevi, 542, a doua ca populaţie şcolară în oraş, cu un colectiv didactic format din oameni competenţi, care trudesc zi de zi alături de învăţăcei pentru a le deschide acestora dorinţa de a pătrunde pe cărările cunoaşterii”- a spus Costică Parfenie.
Rezultate remarcabile obţinute de elevii Şcolii „Ion Irirmescu” Fălticeni„
În anul şcolar premergător aniversării se cuvine să amintim rezultatele obţinute de elevii şcolii noastre. Concursul de matematică „ Memorialul David Hrimiuc” – premiul II şi 4 menţiuni, Concursul de matematică al revistei Sinus în colaborare cu Societatea de Ştiinţe Matematice din România – 2 menţiuni, Concursul de matematică „Euclid” – 5 medalii de aur, 1 medalie de bronz, 1 premiu I, 3 menţiuni, Concursul naţional de matematică „ Lumina Math” – 2 premii II, 3 premii III şi 3 menţiuni, doi elevi calificaţi la etapa judeţeană a Olimpiadei de Limba şi literatura română, doi elevi calificaţi la etapa judeţeană a Olimpiadei de matematică, 1 elev calificat la etapa judeţeană a Olimpiadei de biologie, 4 elevi calificaţi la etapa judeţeană a Olimpiadei de educaţie civică , Concursul naţional de creaţie literară şi plastică „S-au aurit a toamnă pădurile”, 3 premii I creaţie plastică, Concurs naţional de creaţie plastică „Iarna la români”– 2 locuri I ; 1 loc II ; 1 loc.III; Concurs creaţie literară 2 locuri I ; 1 loc II ; 1 loc III”, -ne-a spus directorul şcolii.
Prima şcoală din judeţ cu alternative Steb by step şi Waldorf
În 1998 la Şcoala „Ion Irimescu” Fălticeni, au fost implementate pentru prima dată în judeţul Suceava, două alternative educaţionale : Steb by step şi Waldorf. După patru ani, alternativa educaţională Waldorf a pierdut teren, nemaifiind solicitată de părinţii elevilor care se înscriu în clasa I. În schimb, alternativa educaţională Step by step a câştigat teren, s-a impus an de an şi astăzi se continuă cu câte o clasă Step by steb la fiecare an de studiu, în învăţământul primar.
„La ceas aniversar, trebuie să amintim şi de colaborarea cu autorităţile publice locale, cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu Consiliul reprezentativ al părinţilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ în această şcoală. Sperăm ca în acest an, cu sprijinul Primăriei Fălticeni, să finalizăm proiectul de reabilitare a localului şcolii”, a declarat profesor Costică Parfenie. (Silviu Buculei)
Duminică, 27 februarie 2011, se împlinesc 108 ani de la naşterea sculptorului Ion Irimescu. Acest moment aniversar va fi marcat prin versnisajul expoziţiei de artă “3 Neamţu”, reunind lucrări ale artiştilor plastici Cela Neamţu, Costin Neamţu şi Lisandru Neamţu. Evenimentul, organizat de Primăria Municipiului Fălticeni şi Muzeul de Artă “Ion Irimescu”, va începe la ora 12.30, la Sala Pictor “Aurel Baesu”. Expoziţia va fi prezentată de prof. univ Gheorghe Macarie, scriitorul Grigore Ilisei şi prof. Gheorghe A.M. Ciobanu. Manifestarea de duminică cuprinde şi un concert cameral, susţinut de pianistul Laur Hreniuc şi de către Grupul vocal al Fundaţiei Culturale “Ion Irimescu”.

Omagiu prin creaţie
cuvântul prof. univ. dr. Gheorghe Macarie
Ce alt omagiu, mai adecvat şi mai elevat adus zilei de naştere a patriarhului sculpturii româneşti – Ion Irimescu – decât prezenta expoziţie deschisă în cadrul Muzeului de artă – Fălticeni ? Manifestarea sugerează ea înseşi perpetuarea mesajului creaţiei pe care renumitul artist, fiul acestor locuri, l-a lăsat cu fermitatea unui legat testamentar. Locul simpozioanelor l-a luat de astă dată, cu acelaşi caracter omagial, expoziţia de artă a trei reprezentanţi a aceleeaşi familii de artişti – apropiaţii de altă dată ai marelui artist şi continuatori astăzi, în spirit, a permanenţelor operei sale. Este expoziţia artiştilor Cela şi Costin Neamţu, urmaţi de reprezentantul generaţiei succesiv următoare – pictorul Lisandru Neamţu.
Cela Neamţu – această primă Doamnă a tapiseriei româneşti şi una din cele mai bune reprezentante ale genului din lume (în 1997,la Bienala Internaţională de Tapiserie din Lausanne, a fost selectată între cei aleşi din 1115 candidaţi ! ). A cunoscut triumful artei sale în metropolele artistice europene dar şi în cele ale Americii (expoziţiile personale din New York şi Washington – 1997). Expune acum, între altele, câteva din seria ferestrelor sale hărăzite mănăstirii româneşti din Ierihon.
Fereastra, în creaţia Celei Neamţu, devine un topos al timpului istoric şi legendei dar şi al destinului individual, un interludiu între aici şi acolo, între spaţiul cotidian – teluric şi cel metafizic, acces spre speranţă şi simbol al accesibilităţii spre o lume nevăzută dar nu mai puţin reală. Artista reia, într-o particulară viziune un străvechi simbol, fastuos preluat cu secole în urmă în marile catedrale ale lumii creştine, ferestrele devenind, în cadrul acestora, măreţe deschideri prin care străbate harul luminii divine.
Avem în faţă tapiseriile hărăzite mănăstirii româneşti a Ierihonului – tărâm biblic de vrajă şi legendă, ale cărui nivele de locuire şi civilizaţie umană arheologii le-au eşalonat dea-lungul a numai puţin de zece milenii… Le-a fost dat celor mai pătrunse spiritual dintre tapiserii să fie şi cele mai rafinate cromatic.
Cela Neamţu structurează monumental materia, subsumând-o aceluiaşi har al sacralităţii şi mântuirii. Nu ştii ce să admiri mai mult la aceste ample compoziţii – virtuozitatea de maestru al texturii, contrastele tonale fremătând de sfinţenie, de iubire si dramă, rafinamentul blajin al culorii sau grandoarea calmă a întregului ansamblu. Sentimentul sacrului, eşalonat în ultimile patru secole într-o continuă scădere (nu numai în artă) iar astăzi la mulţi în mare măsură pierdut, cunoaşte în lucrările Celei Neamţu o miraculoasă resuscitare. Autoarea intuieşte şi soluţionează, compensativ – artistic, într-o lume de incertitudini, această nevoie de sacru a omului contemporan (fie el credincios de rând sau intelectual-ateu). Actul artistei este unul de recuperare şi relegitimare artistică a acestei dimensiuni spirituale. De la broderiile Putnei lui Ştefan cel Mare, la noi, nici un artist plastic nu a mai trăit şi întruchipat sentimentul sacralităţii în artă la cotele de sensibilitate relevate în tapiseriile acestei artiste.
*
Acelaşi apel la valorile aceleeaşi zone spirituale, de astă dată sub semnul unui corolar prioritar al realităţilor laice îl găsim la Costin Neamţu.
Aparent tradiţională prin subiecte (cel puţin într-o primă fază) şi într-un fel în maniera de a picta, pictura sa nu poate fi totuşi omologată conceptului unui mai vechi realism. Naturi statice – oale din uzul curent al gospodarului bucovinean şi alte obiecte aparent neînsemnate devin în viziunea autorului repere de milenară civilizaţie dar şi prilej de reevaluare a conceptului amintit.
Este un realism dar dincolo de evidenţele de suprafaţă. Dincolo de Banalităţi (titlu de tablou), întrevedem îndărătul lor un alt real – mai precis un suprareal, impregnat de mister în care obiectul în sine relevă o altă lume, el fiind sustras rostului său iniţial. Costin Neamţu descoperă motivului pictat virtualităţi ce scapă privirii comune; vasul aparent exclusiv utilitar recapătă misterul care l-a însoţit, în momentul conceperii sale, într-o epocă în care însuşi banalul gest al aprinderii focului presupunea iniţiere şi ambianţă de miracol. Sunt vase prin care a trecut fiorul timpului. Asocierea lor la vasele de Cucuteni de pe milenarele vetre şi altare preistorice, nu poate fi, la artist, deloc întâmplătoare. Acelaşi gen de mister, imanent motivelor, niciodată ornamental – adosat, nu contrazice realitatea ci o aprofundează. El aparţine obiectelor dar mai ales raporturilor dintre ele. Este cazul peisajelor – compoziţii ca Gheme, Orizont, Dincolo de copaci, Peisaj din Lefcada prin care intrăm într-o lume mult îmbogăţită în conotaţii în raport cu “fotografia” imaginii iniţiale, aceasta constituindu-se doar ca un elementar punct de plecare. Este firesc, în consecinţă, ca un prozaic stog de fân să devină, autorul însuşi îl denumeşte, un Univers… O fântână cu cumpănă delimitând orizontul se constituituie şi ea ca un reper într-un reper al prezenţei umane, într-un spaţiu atemporal dar şi ca însemn de demarcaţie între Terra şi Cer, implicit între spaţiul fizic şi cel metafizic.
Aparent tradiţional ca şi alţi pictori îndatoraţi, aceluiaşi spaţiu-matrice al Bucovinei, Costin Neamţu este un modern prin acest al doilea dialog cu un invizibil, dincolo de vizibil, recreat însă cu mijloacele acestuia. În acest context renunţarea la figurativ, pe parcursul deceniului anterior, nu mai surprinde. Este o trecere firească, desemnând o altă etapă în creaţia artistului. Elementele care compuneau altădată peisajul şi naturile statice cedează în faţa corespondenţelor unei geometrii afective, conţinând esenţializat acelaşi mesaj – aceeaşi aspiraţie spre echilibru şi armonie, între forme, volume şi cromatică.
*
Lisandru Neamţu, succesor al celei de a doua generaţii a familiei dar şi cel de-al treilea reprezentant de artă al acesteia, finalizează abandonul total al prejudecăţilor figurative în favoarea unor noi, inedite structuri şi a unor noi raporturi cromatice. Realizat în tripla sa ipostază de creator plastic, cadru didactic în învăţământul artistic universitar şi eseist – critic, teoretician al fenomenului estetic, Lisandru Neamţu duce mai departe spiritul acestei familii de artişti, fericit înzestrată cu harul divin al creaţiei. Cum el însuşi o precizează în unul din propriile sale eseuri, reprezentările devin la el un vehicul al mesajelor interumane. Culoarea, spaţiul, mişcarea, etc. suferă noi, radicale evaluări, mărturisind o altă fază în destinul artistic al acestei familii, prevestind poate şi o nouă fază artistică.
Parafrazându-l pe pictorul Neamţu-senior, realizăm în cei trei cu acelaşi nume de familie – trei artişti de incontestabil renume.
……continuare
Colaborator: Gabriela Curtui
Sâmbătă, 15 ianuarie 2011, ora 10 în organizarea Muzeului de Artă “Ion Irimescu
(Sala “Pictor Aurel Băeşu”)
eveniment comemorativ
“Vreme trece, vreme vine…”
În program:
Actualitatea lui Eminescu
prezintă conf. univ. dr. Daniela Petroşel
Eminescu în programa de liceu
prezintă inspector prof. Eleonora Bulboacă
Itinerar eminescian
expoziţie documentar – literară
Recital de muzică şi poezie
După mulţi ani de aşteptare, clădirea Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni se află la această dată în plin proces de reabilitare. Aşa cum se ştie, Primăria Fălticeni a reuşit să obţină o finanţare de 5,6 milioane lei pentru proiectul „Repararea, reabilitarea şi modernizarea obiectivului de patrimoniu Muzeul de Artă din Municipiul Fălticeni”. Contribuţia municipalităţii în acest proiect este de peste 240.000 de lei. Proiectul se derulează prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului; Domeniul de Intervenţie 5.1- Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi creerea / modernizarea infrastructurilor conexe. Obiectivul general al proiectului vizează creşterea contribuţiei turismului cultural local la dezvoltarea Regiunii de Nord Est a ţării.
Toate activităţile proiectului (lucrări, publicitate, audit, dirigenţie, achiziţii publice, managementul proiectului, etc) trebuie să se încheie la data de 28 februarie 2012.
Lucrările sunt executate de către SC Euras Satu Mare, firmă care şi-a adjudecat contractul de lucrări în urma licitaţiei publice.
La această dată lucrările se încadrează în graficul stabilit prin proiect. A fost realizată organizarea de şantier şi se lucrează la construcţia noului corp de legătură al muzeului. În această etapă se pune accent pe lucrările de rezistenţă care, în paralel cu montarea noii învelitori, pregătesc clădirea muzeului pentru lucrările care se vor desfăşura, pe timpul iernii, în interior.
Patrimoniul Muzeului de Artă „Ion Irimescu” se află amplasat în două corpuri principale de cladire: Corpul A (cu principalele spaţii de expunere şi opere de artă) şi Corpul B – unde funcţionează Galeriile de Artă si apartamentul maestrului.
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” reprezintă un obiectiv de patrimoniu cultural deosebit de important pentru municipiul Fălticeni, trezind un interes semnificativ în rândul iubitorilor de cultură, deşi clădirea principală (a carei reabilitare face obiectul acestui proiect) este închisă din anul 2003. Cvu toate acestea, instituţia muzeală este inclusă în prezent în circuitul public, iar turiştii au acces la locuinţa sculptorului şi la o parte din Colecţia „Ion Irimescu”, aflate în cladirea B a Muzeului.
Inaugurat în 1974, muzeul adăposteşte cea mai mare colecţie de autor din ţară, fiind unicul de această factură în România şi al doilea din lume după Colecţia Rodin de la Paris. Cele peste 300 de sculpturi, 1.000 de lucrări de grafică şi pictură şi 5500 volume de artă prezintă universul operei marelui artist fălticenean.
În acest an, pe lângă proiectul de reabilitare a Muzeului de Artă “Ion Irimescu”, Primăria Fălticeni finanţează din surse proprii reabilitarea clădirii în care funcţionează “Galeria Oamenilor de Seamă”, după ce, anul trecut, au fost derulate lucrări de reabilitare şi la Muzeul Apelor “Mihai Băcescu”. În ceea ce priveşte clădirile de patrimoniu cultural ale Fălticeniului, trebuie spus că, în perioada următoare, sunt vizate investiţii în reabilitarea Casei Memoriale “Mihail Sadoveanu” şi a Bibliotecii Municipale “Eugen Lovinescu.
Eveniment cultural de excepţie, la Fălticeni. Muzeul de Artă “Ion Irimescu”, Fundaţia Culturală “Ion Irimescu” şi Muzeul Naţional “George Enescu” vă invită joi 13 mai, de la ora 17, la concertul “Enescu şi contemporanii”, susţinut de Ansamblul Cameral “Remember Enescu” (Cristina Radu – soprană, Corina Răducanu – pian, Eugen Dumitrescu – pian). Concertul va avea lor în Sala “Pictor Aurel Băeşu”,
Program:
Constantin Silvestri -Dansuri populare româneşti pe teme bihorene op.4 culese de Bela Bartok.
Tiberiu Brediceanu – Floricică de pe apă.
Tiberiu Brediceanu – Doina stăncuţei.
Bela Bartok – Dansurile româneşti sz. 56.
Tiberiu Brediceanu – Bagă, Doamne, luna-n nori.
Tiberiu Brediceanu – Dragu mi-i mândro de tine.
Franz Liszt – Rapsodia ungară nr. 2.
Dan Mizrahy – Romanţe.
George Enescu – Rapsodia română op.11 nr. 1.
Mai multe informaţii despre Ansamblul Cameral “Remember Enescu”
Galerie foto eveniment:
Şcoala nr. 2 “Ion Irimescu” este în sărbătoare. În această dimineaţă instituţia de învăţământ a sărbătorit cei 137 de ani de existenţă ai şcolii. Festivităţile pregătite pentru acest moment s-au desfăşurat, începând cu ora 9, în incinta şcolii, în prezenţa a numeroşi invitaţi. Printre aceştia, primarul Vasile Tofan, inspectorul general adjunct Vasile Monacu (Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava), directorii liceelor, şcolilor şi grădiniţelor din municipiu, foşti profesori ai şcolii, părinţi. Invitaţii, întâmpinaţi cu mărţişoare şi ultimul număr al revistei “Vreme trece, vreme vine” au vizitat şcoala şi au putut asista la evenimentele organizate în această zi în sălile de clasă, la ore. Vorbim de o expoziţie de grafică dedicată maestrului Ion Irimescu, realizată de elevii claselor a VII a. Rămânând în sferea artei, amintim şi atelierul de pictură “Şcoala mea în sărbătoare” realizat de elevii clasei a III a Step by step. Personalitatea Patriarhului artelor a fost sursă de inspiraţie pentru organizarea concursului de cultură generală “Viaţa şi opera maestrului Ion Irimescu”, organizat la nivelul claselor a VII a. Elevii de clasa a VI a au participat la concursul sportiv “Traseu aplicativ utilitar”. Cu ocazia zilei şcolii, elevii olimpici ai şcolii au fost premiaţi, în cadru festiv.
Sâmbătă, 27 februarie 2010, se împlinesc 107 ani de la naşterea sculptorului Ion Irimescu. Artistul va fi omagiat, de ziua sa, în cadrul unui program organizat de Primăria Municipiului Fălticeni, Muzeul de Artă “Ion Irimescu” şi Fundaţia Culturală “Ion Irimescu”.
După slujba de pomenire, de la Cimitirul Oprişeni, cei care l-au îndrăgit pe marele artist sunt invitaţi să participe la evenimentul cultural „PER IRIMESCU AD ARTA”, eveniment care va avea loc în de Sala de Festivităţi „Pictor Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă “Ion Irimescu”.
Vor fi lansate două cărţi: „Un album al viselor frumoase”, autor scriitorul Eugen Dimitriu, şi cartea „Maestrul Ion Irimescu. Muntele la Apus”, autoare Doina Cernica.
În cadrul evenimentului va fi vernisată şi o expoziţie de grafică şi pictură a artiştilor plastici Lucia şi Ion Grigore, iar tânărul pianist Laur Hreniuc va susţine un concert cameral.
Reamintim că, în dimineaţa zilei de sâmbătă 27 februarie 2010 (ora 10), la Fălticeni, va fi semnat Contractul de finanţare pentru proiectul cu titlul „Repararea, reabilitarea şi modernizarea obiectivului de patrimoniu Muzeul de Artă , proiect finanţat de Uniunea Europeană, Guvernul României şi Primăria Fălticeni prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013.
Proiectul a fost accesat pe Axa prioritară 5 – Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurii conexe. Valoarea proiectului este de 5.657.281 lei. Durata de implementare a proiectului este de 24 de luni.
V-aţi prins! Prima zi de şcoală nu putea să lipsească din paginile Cronicii. Aşadar, azi 14 septembrie 2009, a început şcoala şi la Fălticeni. Bucurie mare în rândul florarilor, patiserilor, a chioşcarilor şi patronilor de magazine care vând ţigări elevilor (chiar dacă se jură că nu fac aşa ceva).
Cu siguranţă nu v-aţi gândit să-i număraţi pe cei care de astăzi au luat drumul grădiniţelor, şcolilor şi liceelor, nu-i nimic, vă spunem noi cifrele acestui nou an şcolar la Fălticeni. În total sunt 7945 de suflete, cu vreo 300 mai multe decât toamna trecută!
În grădiniţele cu program normal sunt înscrişi 507 preşcolari iar în cele cu program prelungit 361.
La învăţământul liceal, recordul ca număr de elevi la nivel de judeţ îl deţine Colegiul Agricol Fălticeni cu 2609 elevi. La Colegiul „Nicu Gane” sunt înscrişi 118 elevi în clasele V – VIII şi 880 de elevi la învăţământul liceal, iar la Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu sunt înscrişi 53 de levi în clasele a VII şi a VIII şi 1145 în învăţământul liceal şi la Şcoala de Arte şi Meserii.
În cele 4 şcoli generale sunt înscrişi în clasele I – IV 1120 de elevi iar în clasele V – VIII 1079.
Uniunea Europeană, Guvernul României şi Primăria Fălticeni vor finanţa Proiectul cu titlul ”Repararea, reabilitarea şi modernizarea obiectivului de patrimoniu Muzeul de Artă Ion Irimescu, din municipiul Fălticeni”, prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 5. Dezvoltarea Durabilă a Turismului Regional şi Local, Domeniul de intervenţie 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe. Valoarea proiectului depăşeşte 53 de miliarde de lei vechi. În urma analizei proiectului tehnic aferent cererii de finanţare, depus de Primăria Fălticeni la Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord – Est a transmis ieri, municipalităţii fălticenene, că proiectul a fost acceptat pentru etapa de contractare. Premergător semnării contractului de finanţare, în următoarele săptămâni, urmează ca reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regionale Nord – Est să vină la Fălticeni pentru vizita în teren. Aşadar sunt şanse ca până la sfârşitul anului să înceapă şi lucrările de reabilitare ale clădirii Muzeului de Artă “Ion Irimescu”.